Banii...un motiv destul de intemeiat pentru a rupe o casatorie

mihaela_mihaela
12 Aug 2008, 09:58
Buna
Va "urmaresc" de ceva vreme, am citit despre toate bucuriile si toate necazurile, insa nu am gasit nici un caz ca cel cu care ma confrunt eu acum.
Dar sa incep cu inceputul...eu si sotul meu ne cunoastem de 1 an si 9 luni si suntem casatoriti de 11 luni, nu am locuit impreuna inainte de a ne casatori (nici eu si nici el neavand o locuinta proprie, fiecare locuia la parinti), totul frumos pana la casatorie si pana acum cateva luni cand el a mostenit o suma de bani necesara cumpararii unui apartament (de la nunta si pana acum am locuit cu parinti mei, intr-un apartament de 3 camere, tin sa mentionez ca parinti mei sunt niste oameni cu bun simt, niciodata nu au intrat in camera noastra, daca mama vroia sa imi spuna ceva prefera sa ma sune pe mobil chiar daca era in camera alaturata, sau daca noi eram la bucatarie si vroiam sa mancam sau sa pregatim ceva ea nu venea sa isi bage nasul sau sa isi dea cu parerea).
Revenind la problema mea, dupa cum v-am spus el a mostenit o suma de bani si urma sa ne cumparam un apartament, insa el mi-a cerut sa vin si eu cu jumatate din suma necesara cumparari unui apartamant, din fericire neamurile mele sunt inca in viata si nu am cum sa mostenesc o astfel de suma si i-am explicat ca atunci cand v-a veni vreme sa mostenesc si eu ceea ce m-i se cuvine atunci bani cuveniti o sa ii mosteneasca copii nostri asa cum a mostenit si el de la bunici lui.
A stat el cateva saptamani si a venit cu alta idee.....o sa cumpere apartamantul pe numele lui si o sa faca si un credit imobiliar tot pe numele lui (bani pe care i-a mostenit sunt pentru un ap cu 2 cam, dar noi vrem un ap. cu 3 cam, fiindca ne gandim si la un bebe) si eu sa ii dau semnatura ca nu am nici un fel de pretentie in cazul in care divortam.
Pe de o parte il inteleg....in cazul unui divort tot ce este achizitionat in tipul unei casatori se imparte....dar totusi nu trebuia sa imi ceara asa ceva, nu sunt o materialista si nu m-am maritat cu el pentru un apartamant si chiar daca ar fi fost sa ne despartim nu ii ceream sa impartim aparatamentul avand in vedere ca era cumparat din bani lui.
Voi ce parere aveti... sa ii dau sau nu aceasta semnatura?
testoasa
12 Aug 2008, 10:04
ori sunteti un cuplu, ori nu? ori te iubeste ori nu? ori puneti AMANDOI CARAMIDA CU CARAMIDA, ori nu? ori te vrea pentru toata viata (asta presupune casatoria) ori nu?


mii de scuze, asta a fost prima reactie a mea, scuze daca te influentez negativ, dar nu mi se pare normal, ati ales sa mergeti impreuna pe un drum comun, mi se apre normal sa imartiti tot,......pai in loc sa va BUCURATI IMPREUNA ca aveti posibilitatea sa va luati un ap, incepeti sa faceti separare de bunuri????

nu mi-o lua in nume de rau te rog^:)^ dar si tu ve-i contribui cu munca la acel apartamant, cu bani, oricat de mic e venitul tau, este o investitie, cu timp, cu tineretea ta....

intr-o casatorie nu se pune problema de egoism, adica pana acum ati stat bine-merci la ai tai si cand a facut rost de bani...sunt banii lui....>:/


stiu ca multe miresici o sa imi sara in cap (poate)....dar asta nu e normal...parerea mea!!!

poate sunt eu mai demodata...poate nu sunt deschisa la minte...dar eu asa vad lucrurile... [-(


p.s. noi avem o vorba:indiferent cine aduce banii...sunt bineveniti....erau vremuri cand eu castigam de 4-5 ori mai mult ca el...acum sunt vremuri in care el castiga dublu decat mine...dar nu conteaza....indiferent cine aduce banii...sunt bineveniti...

parerea mea!
compact
12 Aug 2008, 10:06
ori sunteti un cuplu, ori nu? ori te iubeste ori nu? ori puneti AMANDOI CARAMIDA CU CARAMIDA, ori nu? ori te vrea pentru toata viata (asta presupune casatoria) ori nu?


mii de scuze, asta a fost prima reactie a mea, scuze daca te influentez negativ, dar nu mi se pare normal, ati ales sa mergeti impreuna pe un drum comun, mi se apre normal sa imartiti tot,......pai in loc sa va BUCURATI IMPREUNA ca aveti posibilitatea sa va luati un ap, incepeti sa faceti separare de bunuri????

nu mi-o lua in nume de rau te rog^:)^ dar si tu ve-i contribui cu munca la acel apartamant, cu bani, oricat de mic e venitul tau, este o investitie, cu timp, cu tineretea ta....

intr-o casatorie nu se pune problema de egoism, adica pana acum ati stat bine-merci la ai tai si cand a facut rost de bani...sunt banii lui....>:/


stiu ca multe miresici o sa imi sara in cap (poate)....dar asta nu e normal...parerea mea!!!

poate sunt eu mai demodata...poate nu sunt deschisa la minte...dar eu asa vad lucrurile...

tocmai la asta ma gandeam si eu...prima idee a fost ca peste o luna se poate obtine un divort usor :-p si apoi ca o sa-mi sara iar o gramada in cap :-p
CristinaKitty
12 Aug 2008, 10:11
Mihaela, imi dau seama din ceea ce ai scris ca nu esti de acord cu ceea ce vrea sotul tau. Nici nu ar fi normal sa fii de acord.
Parerea mea este ca aceste discutii nu trebuie sa aiba loc intre doi soti, mai ales intr-un asemenea moment cand voi nu aveti un loc al vostru, sunteti de putin timp impreuna si asa mai departe. Nu ar fi normal nici mai tarziu. El se gandeste la un divort-nu l-ai intrebat de ce ia in considerare aceasta optiune? Sau altfel-in cazul in care s-ar intampla un astfel de lucru, nu are incredere ca tu vei face ceea ce e corect si ii vei lasa apartamentul pe care l-a dobandit din banii mosteniti de el?
Daca el ar fi cu picioarele pe pamant ar sti ca se poate dovedi in instanta ca a cumparat apartamentul cu banii din mostenire. Exista un act care sa ateste ca a mostenit ceva. Si martori. Deci de ce isi face griji?
Gandeste-te de 1000 de ori-nu daca sa semnezi...ori daca semnezi ori daca nu semnezi el poate dovedi ca a cumparat apartamentul din banii mosteniti...
Iti doresc sa ai parte de multa intelepciune si sa faci alegerea care te avantajeaza cel mai mult!
compact
12 Aug 2008, 10:12
+ alte intrebari - in casa noua cine o sa cumpere frigiderul? tu sau el? si cel care il cumpara pe ce nume il cumpara? si celalalt semneaza ca nu are pretentii la el?
si apoi aragazul.....si apoi hota......si apoi cuptorul cu microunde...si apoi filtrul de cafea......

din punctul meu de vedere ai o singura problema: el isi pune problema ce se intampla in caz de divort =((
testoasa
12 Aug 2008, 10:12
oi fi eu incuiata (repet)...dar eu asa gandesc...ce inseamna asta....vroiai separare ded buniri? ok! imi spuneai de la inceput "iubita mea, fiecare cu banii lui"...

acum nu mai sunteti cei care va iubeati si stateati la ai tai, va iubeati indiferent daca aveati sau nu bani, l-au schimbat banii, i-au deschis alte orizonturi, nu mai faci parte din planurile lui?


scuze...dar asta gandesc, mai bine sa iti spuna cineva acum decat sa investesti tineretea (si nu numai) intr-o casatorie...
Miraj
12 Aug 2008, 10:12
Da, ai o problema destul de delicata..sincer, daca sentimentele dintre voi sunt puternice nu ar trebui sa existe asemenea discutii - banii sunt un motiv atat de ...urat, josnic ...nici nu stiu ce sfat sa-ti dau, pt ca nu am fost in asemenea situatie. si sotul meu urmeaza sa primeasca o mostenire, dar nici nu se pune problema sa cumpere el ceva exclusiv pe numele lui, cred ca nici nu i-ar trece prin cap- de ex. cand ne-am luat masina, cu bani imprumutati de el de la banca, a vrut s-o treaca pe numele meu neaparat, cu toate ca nu conta, suntem casatoriti, asa ca e a noastra, da a vrut sa figureze numele meu acolo. Mie mi se pare ca atunci cand pui problema asa deja te gandesti la despartire, adica cum in eventualitatea unui divort? el nu s-a casatorit cu tine pt ca te iubeste si vrea sa fie cu tine toata viata??????
testoasa
12 Aug 2008, 10:13
cam asta gandesc si eu!!!

imi pare rau, asta e parere mea!
testoasa
12 Aug 2008, 10:21
inca ceva.... e adevarat ca toate am sarit cu un raspuns transant, nu am luat in calcul sentimentele tale, trairile tale, gandurile tale, banuiesc ca iti este extrem de greu sa iei o decizie pt ca tu gandesti ca el este omul cu care ai ales sa iti petreci viata, sunt convinsa ca daca tu ai fi avut aceasta suma de bani NICIOADATA nu ai fi pus asa problema....acum te macina, te macina reactia lui, schimbare comportamentului...si iti e greu....

iti doresc intelepciune si nu te pripi!
mihaela_mihaela
12 Aug 2008, 10:24
Sincer eu ma gandeam sa NU ii acord aceasta semnatura...de fapt din moment ce el se gandeste la asa ceva inseamna ca nu are incredere in mine si dupa cum spunea tetoasa (scuze nu stiu numele tau [-o< ) nu o sa imi pierd tineretea... am 30 ani , urata nu sunt (inca mai intorc barbati capul dupa mine pe strada :-p ), harnicuta sunt, muncitoare sunt, am un job bunicel, am o facultate... deci nu sunt una pe care a luat-o de la coltul strazi ca sa ma trateze astfel :)>-
Ioana85
12 Aug 2008, 10:25
Noi am cumparat apartamentul cand nu eram casatoriti, iar eu aveam un salariu mizerabil. El a facut credit pe numele lui, apartamentul este pe numele lui. Peste un an si ceva ne-am casatorit, iar peste inca ceva timp eu am ajuns sa castig mai bine ca sotul meu. Niciodata nu am pus problema ce s-ar intampla daca ne despartim, nici inainte si nici dupa nunta. Ca si fetele de mai sus, poate sunt demodata, dar lucrurile astea sunt irelevante pentru mine. Am incredere in omul cu care sunt, iar daca viata imi va da un sut o voi lua de la capat, ca sunt 100% convinsa ca sunt in stare sa ma descurc si singura. Sotul tau are un mod de a gandi care pe mine ma lasa muta. Poate e in ton cu vremea, cu contractele prenuptiale... dar mie mi se pare trist. Eu personal n-as vrea sa fiu intr-o relatie in care partenerul isi pune problema impartirii bunurilor la divort.

Ca sa revenim la problema ta, eu nu stiu cat de legala e solutia lui, tind sa cred ca nu e. Eventual, daca te decizi, dai declaratie ca nu ai pretentie la suma mostenita, nu la valoarea apartamentului. Pentru ca acel credit se plateste din banii amandurora, nu? Oricum, mie mi se pare ciudat modul de a gandi. Numai bine si sa iei cea mai buna decizie!
compact
12 Aug 2008, 10:27
desi e greu de suportat pt altii e cel mai bine in anumite situatii sa fii transant...

daca ii ziceam toate - stai linistita, asa e normal, ca doar e mostenirea lui si nu se stie ce se intampla peste 10 ani......

mihaela - inca un lucru, tu cum te vei simti in casa aceea? ar fi casa ta? ai avea dorinta sa faci sacrificii pt ea? sa mananci 2 saptamani cartofi ca sa iti cumperi perdele alea scumpe care iti plac enorm?
testoasa
12 Aug 2008, 10:27
Sincer eu ma gandeam sa NU ii acord aceasta semnatura...de fapt din moment ce el se gandeste la asa ceva inseamna ca nu are incredere in mine si dupa cum spunea tetoasa (scuze nu stiu numele tau

bravo tie...sa nu iti pierzi incederea in tine....si nu uita la fiecare colt de strada te asteapta ceva!!!

ai incredere in tine, respecta-te pe tine!
mihaela_mihaela
12 Aug 2008, 10:29
tocmai aici este problema...sentimentele..mama ei de dragoste, cand ai de luat o decizie si exista si dragoste #-o ... oricum o sa mai am o discutie cu el, cand mi-a spus despre ce are de gand sa faca i-am spus sa imi lase un timp de gandire... nu i-am dat nici un raspuns dar i-am dat cateva exemple, in grupul nostru de prieteni mai sunt 2 cupluri in care unul dintre membri a mostenit sume mai mari de bani si nu s-a pus cazul unei semnaturi .. asa ca mai bine un an de suferinta decat zeci de ani de chin si scos ochii....
CristinaKitty
12 Aug 2008, 10:33
sa intelegem ca deja ai luat o hotarare, nu?8-|
testoasa
12 Aug 2008, 10:36
noi inainte de casatorie: eu facusem 2 credite pt bunuri personale, ca sa avem un tv, sa avem un aragaz (da! nu aveam bani! nu ne ajungeam) aveam salariul mare (doar eu), am stat la socrii si ne-am chinuit...el a primit mostenire un teren, dar nu sa pus NICIODATA problema ca ar fi terenul lui, NU este terenul nostru, asa cum si creditele facute de mine sunt ale noastre, datoriile sunt ale noastre...bun...am mai facut un credit ca sa facem casa (eu)...si este creditul nostru...vremurile s-au schimbat ...acum el castiga dublu decat mine...si sunt banii nostrii....deci cum spuneam....CARAMIDA CU CARAMIDA....nu conteazaa cine le pune si in ce ordine..."casa trebuie ridicata"!

putin off topic....dar cam asa ar trebui sa fie, in viziunea mea:-?
testoasa
12 Aug 2008, 10:37
scuze...lasa-le naibii de sentimente, ca se pare ca sunt DOAR DIN PARTEA TA!

"da-i omului putere sa vezi ce face cu ea"!
mihaela_mihaela
12 Aug 2008, 10:37
chiar am avut discutia asta...din ce bani va plati creditul...si el a spus ca nu din bani familiei ci ca va munci suplimentar si ca nu din bani familiei...

va multumesc fetelor pentru sprijin si pentru ca imi deschideti ochii...am mai discutat si cu prietene apropiate mie, dar am zis ca ele sunt subiective.. dar se pare ca suntem toate pe aceeia lungime de unda. Ma gandeam si la parerea unui barbat????? oare ei gandesc la fel, din moment ce al meu se gandeste numai la el:(
mihaela_mihaela
12 Aug 2008, 10:43
90% m-am hotarat sa nu ii acord acea semnatura ...... el se asteapta sa ii dau aceea semnatura fiindca stie ca il iubesc foarte mult si as face orice ca relatia sa mearga .... dar dupa ce s-a intamplat am inceput sa am indoieli in privinta lui si sa ma gandesc serios daca el este cu adevarat omul cu care vreau sa fac foamea timp de saptamani, ca sa imi cumpar nu stiu ce perdele (vorba lui compact)
testoasa
12 Aug 2008, 10:47
chiar am avut discutia asta...din ce bani va plati creditul...si el a spus ca nu din bani familiei ci ca va munci suplimentar si ca nu din bani familiei ...

va multumesc fetelor pentru sprijin si pentru ca imi deschideti ochii...am mai discutat si cu prietene apropiate mie, dar am zis ca ele sunt subiective.. dar se pare ca suntem toate pe aceeia lungime de unda. Ma gandeam si la parerea unui barbat????? oare ei gandesc la fel, din moment ce al meu se gandeste numai la el:(

aaa... deci are de gand sa isi faca si o viata paralela...adica un serviciu suplimentar...din care tu vei avea decat de pierdut, adica, sotul nu va fi acasa, va fi la munca...dar nici bani nu aduce din pierderea de timp suplimentara...

offf mihaela....scuze...dar...:-\
testoasa
12 Aug 2008, 10:49
90% m-am hotarat sa nu ii acord acea semnatura ...... el se asteapta sa ii dau aceea semnatura fiindca stie ca il iubesc foarte mult si as face orice ca relatia sa mearga .... dar dupa ce s-a intamplat am inceput sa am indoieli in privinta lui si sa ma gandesc serios daca el este cu adevarat omul cu care vreau sa fac foamea timp de saptamani, ca sa imi cumpar nu stiu ce perdele (vorba lui compact)

deci o ia ca pe o slabiciune..... "da-i inainte ca va merge...ea oricum va accepta".....

fi barbata mihaela!
mihaela_mihaela
12 Aug 2008, 10:50
stiu...acelasi lucru ma intreb si eu.....cat voi putea sa suport ca el sa munceasca pentru un bun care nu v-a fii niciodata al nostru ci al lui si sa nu fie alaturi de mine si de copilul pe care il dorim
mihaela_mihaela
12 Aug 2008, 10:55
Fetelor va multumesc pentru raspunsuri si pentru pareri >:D< ...acum o sa iau o mica pauza ca se apropie pauza de masa... va doresc un pranz placut si sa ne "auzim" cu bine >:/
cristoiash
12 Aug 2008, 10:55
Ma bag si eu in vorba cu niste vederi oarecum contradictorii.

In primul rind vreau sa spun ca banii sunt intr-adevar unul din motivele cel mai des intilnite in certuri si divorturi.

Si acum - parerea mea, din punct de vedere obiectiv, eu pot intelege nevoia de a proteja o avere, mostenire de familie etc. in cazul unui divort. Fiindca multa lume gindeste (evident si din postarile de pe miresici) ca nunta si casnicia e o loterie si poate sa iasa oricum. Prea putina lume isi asuma cu adevarat responsabilitatea si lupta pentru casnicie. Asa ca e firesc ca unii sa se gindeasca si la posibilitatea divortului. Poate ca el se gindeste "daca ma lasa ea?" si nu neaparat ca ar vrea sa te lase el pe tine. In orice caz, lucrurile astea ar fi trebuit stabilite inainte de casnicie si eventual inscrise intr-un contract prenuptial. In principiu, iarasi nu am nimic impotriva contractului prenup, mai ales cind este vorba de mosteniri mari in joc. Sunt multi care se casatoresc din interes si este foarte usor sa mimeze iubirea netarmurita pentru a cistiga mai tirziu milioanele.

Dar cind mostenirea se rezuma la citeva mii de euro, toata povestea devine oarecum derizorie si hilara. Pe urma, nu sunt sigura cum e legea in Romania deci astept pareri avizate de avocati, dar nu se considera mostenirea un bun comun? Adica daca primesti ceva mostenire in timpul casniciei, nu intra in contul comun al familiei? In care caz se poate invoca stare emotionala deosebita, sau fortarea mainii pentru semnarea contractului si acesta ar putea fi declarat nul in instanta? Nu stiu sigur, insa stiu despre contractele prenuptiale ca si ele pot fi contestate in cazurile in care sunt total unfair fata de o parte sau alta a contractului.

Ok, si acum parerea contradictorie. Chiar daca nu sunt impotriva contractelor nuptiale de principiu, am fost in situatia sa mi se ceara unul si am reactionat intr-un mod emotional contrar "principiilor". Mi s-a parut o totala nesimtire si lipsa de considerare fata de mine (socrii au cerut, nu iubi) si lipsa de incredere in motivele si seriozitatea noastra. Nu am facut pina la urma, fiindca iubi nici nu si-a pus problema ca am putea divorta vreodata. Insa logic, ii pot intelege pe parinti, fiindca se pare ca au conturile destul de consistente (nu stiu exact si nu ma intereseaza) si vor sa isi protejeze bunurile. Insa emotional cererea m-a facut sa ma simt respinsa, jignita si pusa sub semnul intrebarii, atit eu cit si casatoria noastra.

Ce ai putea sa faci? Eu as pune problema asa cum ti s-a sugerat aici. "Ok sotul meu drag, asa facem, insa de acum incolo impartim tot. Tu folosesti baia x ore pe zi, asta vine atita apa consumata, asta inseamna ca tu platesti 65% din nota de plata la apa. Eu folosesc lumina mai mult ca citesc, asta inseamna ca eu platesc x% la lumina. Eu gatesc si cumpar mincarea, asta te costa xxx lei pe zi, pensiune completa." Si asa mai departe. Cu cit mai adincite detaliile, cu atit mai absurda situatia si poate sa inteleaga ce iti cere de fapt.

Insa da, este o problema delicata si cu toate ca vad logica a ce iti cere el, vad in acelasi timp si absurdul situatiei si ranile emotionale. Eu cred ca daca am fi semnat un prenup. cu sotul meu, niciodata nu m-as mai fi uitat la el asa cum o fac acum, si in mod sigur mi-ar fi afectat sentimentele si increderea in el.

Uff... m-am intins ...
CristinaKitty
12 Aug 2008, 10:56
Mihaela, esti sigura ca vrei un copil in conditiile actuale?Poate ar fi bine sa astepti...nu ma intelege gresit, dar cred ca este putin cam ciudata atitudinea lui:-<
nu il influenteaza cineva oare? barbatii fac chestii de genul asta decat atunci cand sunt influentati. atentie la cei din jur-poate ca descoperi sursa. mai grav ar fi sa nu fie o sursa....:-s
compact
12 Aug 2008, 11:02
pai iti pot spune sigur cum gandeste sotul meu - el considera casa alor lui mostenirea noastra....am avut unele discutii legate de ea (ai lui au o casa si un ap) si de fiecare data a zis ca "ne ramane noua".....cand eu ziceam ca sunt parintii lui si mostenirea lui :-":-":-"(mai ales pt a evita discutii de genul - "suntem socrii si o sa iti ramana casa noastra deci trb sa ai grija de noi")
evenstar
12 Aug 2008, 11:04
Mihaela, in cazul in care ajungeti la divort, suma de bani mostenita nu intra in partaj, indiferent daca erati casatoriti sau nu - partea aceea ii va reveni lui orice-ar fi. In privinta creditelor comune... acestea se discuta la divort, depinde de avocat si de dovezile pe care le are fiecare, oricum, important nu e pe numele cui e creditul, ci cine a platit rata - la banca te identifica cu un act de identitate cand platesti orice, in orice cont... Asta privind latura pragmatica a povestii tale - hartia aceea nu are valoare, n-are cum sa aiba, nu puteti anula Codul Familiei printr-o amarata de declaratie de mana...

Dpdv uman... nu-'s ce sa zic... Eu nu sunt prea des transanta. Pe de o parte, ma gandesc la situatia mea, care m-am mutat in casa sotului meu, facuta inainte de a exista eu in viata lui, dintr-o donatie a parintilor lui, el a cumparat mobila, el a amenajat-o... Pentru mine va fi mereu "acasa", dar nu si "casa mea". E casa lui, pentru ca asa e drept, n-am nici un merit. Nu vorbesc de ce zice el, el n-a spus niciodata chestia asta, vb doar de ce simt eu. Nu mi-ar trece prin cap, de exemplu, sa ma apuc sa daram pereti, sa fac schimbari majore fara acordul lui. El va avea mereu dreptul de decizie privind aceasta casa, pentru ca asta simt eu. Totusi, el nu a ridicat vreodata aceasta problema inainte sau dupa casatorie... Daca eu inca mai spun "casa ta", el zice "casa noastra". Bineinteles ca nu-s o gasca cu creierii aburiti de basme, si sunt constienta ca in caz de Doamne-fereste nu as pleca de aici decat cu aerul conditionat si masina de spalat vase pe care am facturi. Sigur ca nu mi-ar reveni nimic si nici pe el nu l-ar apuca generozitatea in prag de divort. Dar asta e alta problema...

Totusi... lucrurile nu sunt niciodata alb-negru. Barbatul asta este sotul tau. Banuiesc ca v-ati casatorit din dragoste, ati trait lucruri impreuna, aveti o istorie... Sigur ca-i meschin si urat sa-ti ceara chestia asta, dar in locul tau mi-as pune problema care sunt motivele care l-au determinat... O soacra, cumnata etc care si-a "bagat coada"? Un prieten bun sau un frate care a ramas "in fundul gol" in urma unui divort de o tipa smechera? Toate lucrurile astea il pot influenta si/sau speria, si il pot face sa aiba reactii idioate.

Ce vreau sa zic e ca in locul tau n-as actiona sub impulsul si furia momentului. Banii nu-s totul - sunt importanti, wtf, dar nu sunt totul! As incerca intai sa inteleg de ce mi-a cerut asta. Daca as simti o influenta exterioara as lupta impotriva ei inainte de a-mi face bocceaua sa plec la mama. In felul asta m-as simti impacata cu mine insami, ca am facut tot ce-mi statea in puteri sa-mi salvez casnicia. Sigur, s-ar putea sa descoperi si ca, de fapt, te-ai inselat si el e pur si simplu un materialist meschin. In cazul asta n-ai mare lucru de facut. Dar esti sigura de asta?
compact
12 Aug 2008, 11:04
si eu iti recomand sa astepti cu copilul, din 2 motive: 1. nu esti sigura pe el; 2. o casa noua inseamna multi bani si timp bagati in ea.....nu poti sa fii calma cand muncitorii mai fac o prostie sau cine stie ce se mai intampla.

e posibil sa fie si "manuta" unei persoane bine-voitoare (a se citi soacra)
compact
12 Aug 2008, 11:07
Totusi, el nu a ridicat vreodata aceasta problema inainte sau dupa casatorie... Daca eu inca mai spun "casa ta", el zice "casa noastra". Bineinteles ca nu-s o gasca cu creierii aburiti de basme, si sunt constienta ca in caz de Doamne-fereste nu as pleca de aici decat cu aerul conditionat si masina de spalat vase pe care am facturi. Sigur ca nu mi-ar reveni nimic si nici pe el nu l-ar apuca generozitatea in prag de divort . Dar asta e alta problema...


=))=))=))=))=))
testoasa
12 Aug 2008, 11:11
cristoiash ...bine punctat....doua pareri din doua unghiuri diferite....isi va lasa orgoliul calcat, va accepta, sau va fi categorica....

ca tanar jurist ce sunt;;) va spun atat " Potrivit art.30 alin.1 Codul Familiei: "bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor ".

Potrivit legislatiei romanesti care face referire la comunitatea de bunuri a sotilor, toate bunurile dobandite in timpul casatoriei au regim de bun comun, sotilor fiindu-le interzisa incheierea unor conventii prin care sa le stabileasca un alt regim juridic.

Daca se incheie astfel de conventii, ele sunt nule de drept, potrivit art. 30 alin. 2 C. Familiei.

asa ca spunei sotului tau CA SE AGITA DEGEABA!!!!

si in romania nu se face separare de bunuri IN TIMPUL casatoriei....ar fi frumos sa ii dai peste nas cu fraza asta

mai este un aspect
Potrivit art.31 Codul Familiei, nu sunt bunuri comune, ci bunuri
proprii ale fiecarui sot urmatoarele categorii de bunuri:
a) bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei;
b) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune;
c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiei unia dintre soti;
d) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii si alte asemenea bunuri;
e) indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagubae
pricinuite persoanei;
f) valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.

insa....NU UITA...ca apartamentul ce va fi cumparat nu este mostenire...ma rog....e o chestie cu care fentezi legea....si se va numi bun comun....
cristoiash
12 Aug 2008, 11:17
cristoiash ...bine punctat....doua pareri din doua unghiuri diferite....isi va lasa orgoliul calcat, va accepta, sau va fi categorica....

ca tanar jurist ce sunt;;) va spun atat " Potrivit art.30 alin.1 Codul Familiei: "bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor ".

Potrivit legislatiei romanesti care face referire la comunitatea de bunuri a sotilor, toate bunurile dobandite in timpul casatoriei au regim de bun comun, sotilor fiindu-le interzisa incheierea unor conventii prin care sa le stabileasca un alt regim juridic.

Daca se incheie astfel de conventii, ele sunt nule de drept, potrivit art. 30 alin. 2 C. Familiei.

asa ca spunei sotului tau CA SE AGITA DEGEABA!!!!

si in romania nu se face separare de bunuri IN TIMPUL casatoriei....ar fi frumos sa ii dai peste nas cu fraza asta

mai este un aspect
Potrivit art.31 Codul Familiei, nu sunt bunuri comune, ci bunuri
proprii ale fiecarui sot urmatoarele categorii de bunuri:
a) bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei;
b) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune;
c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiei unia dintre soti;
d) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii si alte asemenea bunuri;
e) indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagubae
pricinuite persoanei;
f) valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.

insa....NU UITA...ca apartamentul ce va fi cumparat nu este mostenire...ma rog....e o chestie cu care fentezi legea....si se va numi bun comun....

deci stiam bine. si ca sa nu mai vorbim ca banii cistigati in afara serviciului sunt tot bani cistigati in timpul casniciei si deci nu pot fi separati. chestia asta mi se pare cea mai hilara ... ca el isi imagineaza ca poate sa separe bani cistigati in timpul casniciei din orice fel de serviciu suplimentar si-ar lua. hahahahahahaha
testoasa
12 Aug 2008, 11:22
acestea fiind spuse:

Q.E.D. - la teorie

succes la practica!
bomboana
12 Aug 2008, 11:55
cristoiash ...bine punctat....doua pareri din doua unghiuri diferite....isi va lasa orgoliul calcat, va accepta, sau va fi categorica....

ca tanar jurist ce sunt;;) va spun atat " Potrivit art.30 alin.1 Codul Familiei: "bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor ".

Potrivit legislatiei romanesti care face referire la comunitatea de bunuri a sotilor, toate bunurile dobandite in timpul casatoriei au regim de bun comun, sotilor fiindu-le interzisa incheierea unor conventii prin care sa le stabileasca un alt regim juridic.

Daca se incheie astfel de conventii, ele sunt nule de drept, potrivit art. 30 alin. 2 C. Familiei.

asa ca spunei sotului tau CA SE AGITA DEGEABA!!!!

si in romania nu se face separare de bunuri IN TIMPUL casatoriei....ar fi frumos sa ii dai peste nas cu fraza asta

mai este un aspect
Potrivit art.31 Codul Familiei, nu sunt bunuri comune, ci bunuri
proprii ale fiecarui sot urmatoarele categorii de bunuri:
a) bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei;
b) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune;
c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiei unia dintre soti;
d) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii si alte asemenea bunuri;
e) indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagubae
pricinuite persoanei;
f) valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.

insa....NU UITA...ca apartamentul ce va fi cumparat nu este mostenire...ma rog....e o chestie cu care fentezi legea....si se va numi bun comun....
mda..dar am vazut contracte de vanzare-cumparare in care se specifica ca banii provin dintr-o mostenire a unuia dinttre soti,astfel ca bunul cumparat va putea deveni astfel bun propriu...asa ca sotul in discutie nu are motive reale de ingrijorare,legal vorbind
testoasa
12 Aug 2008, 11:58
da, daca se specifica....dar, de obicei, intr-un contract de vanzare cumparare nu se specifica provenienta banilor! pur si simplu cumperi un bun si nu e nevoie sa iti justifici banii....iar bunul este cumparat in timpul casatoriei....ma rog...nu stiu daca asta e problema..poate ca pe mihaela nici nu o intereseaza ce si cum...si cum se imparte....daca se ajunge aici...e deja prea mult!

si mai e ceva....rata la banca, creditul...este platit din banii comuni, asa ca apartamentul va fi obiectul unu partaj
Ioana85
12 Aug 2008, 12:37
Asta cu banii suplimentari care nu tin de banii familiei e poveste. Legal, sunt venituri comune, eu asa stiu, ca atare in caz de divort se impart. Si apoi, ce faci cu obiectele casnice, mobila, etc? Ce solutie are el pentru astea? Le achita tot el si le plateste din bani suplimentari? Sau face o lista in care scrie fiecare ce a cumparat? 8-}
Ioana85
12 Aug 2008, 12:40
Se impart bunurile dobandite in timpul casniciei, dar nu mostenirile. Eu asa stiu.
mihaela_mihaela
12 Aug 2008, 12:55
Am revenit.....

nu stiu daca ii baga cineva chestile astea in cap, e mai degraba un materialist meschin, faza tare este ca si sora lui a mostenit aceiasi suma de bani si si-a luat un apartamant dar nu l-a trecut numai pe numele ei si sunt sigura ca nici sotul ei nu a cotizat fiindca nu prea avea de unde.....asa ca ideiile nu cred ca vin de la mama soacra... dar nu se stie niciodata... i-a sa ii fac eu o vizita de curtoazie "mamei"
CristinaKitty
12 Aug 2008, 13:27
da...ar fi bine!:-"
Anghelescu
12 Aug 2008, 13:53
Extrem de ciudata poveste aveti ...cum va puteti numi cuplu cand el gandeste asa, iar tu incepi sa vezi felul lui de a fi si adopti un top meschin ... oare nu este mai cinstit sa discutati voi 2 acasa si sa vedeti ce este de facut ....ca asa nu mai vad ce va tine impreuna ... oricum iubire nu este!
Scuze pt tonul mai drastic, dar e parerea mea .... incercati sa fiti cinstiti unul cu celalalt, indiferent de consecinte, ca doar asa va pastrati verticalitatea!^:)^
calina
12 Aug 2008, 14:00
Asta cu banii suplimentari e aberant de la bun inceput...sunt tot banii amandorura, care le-ar putea intra in buzunar, dar el stabileste alta intrebuintare.
GabrielaS
12 Aug 2008, 14:00
Va spun si eu ce stiu din situatia mea, unde gresesc sa ma corecteze cine stie mai bine :-p

Noi am luat apartamentul inainte de casatorie si cum eu aveam salar mare, el mic, am facut eu creditul pe numele meu, implicit si apartamentul este pe numele meu. Banii de avans care au venit de la mine si mama sunt bani dinaintea casatoriei si vor fi ai mei si in caz de divort, iar suma platita la rate dupa casatorie sunt bani comuni deci vine ceva de genu 25% din ap e al meu ca eu am pus avansul iar 75% din ap e comun pt ca e platit impreuna. Eu am intrebat notarul care e situatia in caz de divort pentru ca am vrut ca si mama sa fie linistita in privinta sumei cu care ne-a ajutat, dar si al meu sa fie protejat ca si el a muncit si investit in apartament. Da eu mi-am pus problema unu divort din cauza soacrei pe care o am, si pentru ca mi-am pus problema ca in caz de deces (doamne fereste, dar am vazut cazul in jurul nostru) sa fim fiecare protejat nici ai mei nici ai lui sa nu poate scoate din casa pe cel care ramane. Pe ai mei nu-i vad in stare, dar niciodata nu spui niciodata, iar ai lui si acum ne-ar lua ce pot.
Cum pretul la apartamente a crescut si investitia mamei si a lui si a mea evident ca a crescut.

Acum tocmai vindem acest apartament pentru a lua unul mai mare care va fi bun comun, cumparat in timpul casatoriei, din ce primim pe apartament plus diferenta din credit pe care tot pe salarul meu il vom lua pentru ca el nu are tot pe cartea de munca. In caz de divort si eu pot demonstra ca am avut venitul mult mai mare ca el ca el in acte nu are trecut venitul, si el poate ataca cu martori ca a avut venit sau ca mi-a asigurat suport sa pot eu face venitul respectiv, deci in final se rezuma la cat de buni sunt avocatii si la intelegerea dintre noi. Da eu sunt una care s-a gandit la divort, tocmai pentru soacra pe care o am, care acum ne spune ca nu vine la noi ca e "casa mea", dar cand o sa-si ia al meu "casa lui" o sa stea cat vrea la el. Nu imi pun problema ca al meu sa o vrea sa stea cu el, dar imi pun problema ca socrii vand tot ce au si se prezinta cu bagajele la noi in usa si atunci sub pot nu ii poti trimite, iar cu ce primesc pe casa la tara nu vor lua nici garaj in Timisoara. Nu cred ca al meu se va schimba radical si ii va lua apararea mamei lui in fata mea, dar imi pun problema ca el nu va realiza framantarile mele, pentru ca lui putin ii pasa de ce zice si face mama lui, si in caz ca socrii ar fi mai aproape poate eu as fi aia care nu as reusi sa ignor si as prefera sa plec din peisaj decat sa o suport.

Trebuie prevazut la credit si ce se intampla in caz de deces pentru ca la noi circula o poveste trista cum o familie au cumparat ap cu credit, sotul titular, sotia codebitor, si la decesul sotului s-au blocat automat toate conturile si sotia nu a mai putut plati ratele, iar banca i-a oferit sa-si refinanteze la ei creditul pe numele ei evident cu toate comisioanele aferente platite inca o data.

Eu sunt omul care analizeaza orice caz, oricat de trist ar fi si imi iubesc sotul mai mult ca orice pe lume, dar niciodata nu stii ce se intampla si din cauza soacrei pe care o am care orice ar face e mama lui si e experta in santaj sentimental, eu imi pun problema divortului si sa fim amandoi protejati legal (nu doar eu care fac toate creditele si care am primit si de la ai mei asa putin cat au avut)

La faza cu banii castigati separat e o prostie. Cum se stabileste care cat duce acasa si restu sunt bani separati. Adica eu am un salar fix care e al familie, iar al meu are in functie de multe lucruri uneori chiar mai mare ca al meu, la el unde se trage limita cat e castig pentru familie si cat e pentru separat? Pai si orele in care face salarul separat nu tot cu ajutorul familiei se face, nu tu faci treaba in casa fara el ca el sa poata lucra. Al meu e simpatic in privinta asta, si el mai zice cand primeste mai mult sau ceva bonus ca aia sunt bani separati de gospodarie si trebuie sa facem ceva special cu ei asa ca de obicei cu aia mergem la strand in Ungaria, sau imi cumpara ceva ce imi doresc si nu ma lasa sufletul sa dau banii pentru eu sunt mai zgarcita si el atunci imi spune ca sunt bani in plus si merit si eu, desi tot bani din gospodaria comuna sunt.
cosicel
12 Aug 2008, 14:03
Nu stiu daca tb sa iei lucrurile chiar asa! Femeile sunt mai sensibile, se implica total intr-o relatie... barbatii sunt mai materialisti! Si crede-ma ca nu e singurul! :-w:-w:-w
Pune-te in locul lui, ce-ai face? :-?:-?:-?:-?
Si incearca sa fii cat mai cinstita cu tine...
E adevarat ca n-a gasit un mod inteligent de a-ti spune ce gandeste, insa, pe de alta parte, incearca sa-si 'conserve' banii! Oare cine n-ar face asta, mai ales cand banii aia nu-i castiga usor (unii nu-i castiga nici intr-o viata!!!!)
E dureros sa iti spuna asa ceva, dar ...e f practic! E drept ca sunteti un cuplu, dar 'gena' de conservare il face sa fie pragmatic! Sunt convinsa ca n-a luat in calcul un divort, dar vrea sa fie prevazator. Si cred ca-n mintea lui n-are deloc procese de constiinta!!!!! Asa i se pare lui corect.... Dar daca tu ai fi primit mostenire ceva asemanator, oare n-ai fi devenit egoista? Oare n-ai fi incercat sa vezi lucrurile prin toate prismele posibile?

Nu vreau sa te superi, dar cum acum, un apartament devine visul de-o viata al oricarui cuplu, e oarecum explicabila purtarea lui desi, din pacate, te face sa te simti mizerabil!
gabriela_rgh
12 Aug 2008, 14:05
draga Mihaela,

Ce vreau eu sa te intreb, avand in vedere ca ai scris mai sus ca esti o femeie atragatoare si eu te vad dezghetata si descurcareata, sotul tau este un barbat gelos?

Pentru ca in genere astfel de barbati fac lucruri de acest gen, in care femeia intr-un fel sau altul trebuie sa depinda de el.Eu iti vorbesc acum din experienta matusii mele care toata viata a stat langa un astfel de barbat, a trecut apartamentul pe numele lui, ea nu a avut drept de decizie nicioadata, a vandut apartamentul fara acordul ei caci ea nu avea ce zice, a cumparat altele doua , le-a vandut si pe acelea si acum stau cu chirie......

Din punctul meu de vedere eu nu a-si semna acel act nici chiar daca asta inseamna sfarsitul relatiei noastre.Barbatul trebuie sa fie sprijin pentru femeie, sa o protejeze si sa aibe grija de ea.Asta nu inseamna ca femeia nu este in stare sa se descurce si singura....

Insa o famile numara nimim 2 persoane, iar drepturile din cate stiu eu sunt egale......Daca pana nu demult era la parintii tai poate "sarac lipit pamantului"(e doar o expresie sa nu ma intelegi gresit) acum e mare mostenitor?

Eu zic sa te gandesti bine inainte de a semna ceva , dar mai ales sa cantaresti bine lucrurile, pentru ca mai ales ca nu ati stat impreuna inainte de nunta cu atat mai mult poate nu cunosti ce ii poate pielea......

Imi pare sincer rau ca treci prin asa ceva si oricare ar fi decizia ta noi suntem aici>:D< >:D< >:D< >:D< !
calina
12 Aug 2008, 14:06
Eu nu sunt deloc de acord:O . Eu n-am facut niciodata diferenta intre ce este al meu si ce este al nostru, indiferent daca eu am venit cu mai multi bani (sau nu) in toata "afacerea' asta. In loc sa se bucure ca sunt niste bani pentru amandoi, din care pot face ceva pentru ei, se ajunge la situatii de genul asta. De ce sa fii atat de pragmatic?!
miti
12 Aug 2008, 14:12
mama nu pot sa cred ce citesc:(( :(( :((
mama ne a dat 25% din banii necesari pt ap nostru si de restul am facut credit imobiliar....
trebuia sa i zic sotului sa puna 63% din apartm pe numele meu???
si la 11 luni de la casatorie sa se gandeasca la un eventual divort?:( :( :(
eu una nu pot intelege
cosicel
12 Aug 2008, 14:13
Pentru ca viata e ingrozitor de imprevizibila si ... crunta!
Uite si noi stam in apartamentul facut donatie de maica-sa, care a spus-o verde, ca ea ii lasa fiului ei ce-i lasa, si nu neveste-sii, care azi e si maine poate nu... si vrea sa-si protejeze copilul...
Mi s-a propus sa vand apartamentul meu (din fericire au am propriul meu apartament), sa facem un credit si sa luam altceva insa am refuzat pt ca in mintea mea e destul de limpede cat am 'tras' ca sa-mi cumpar apartamentul si nu vreau sa-l impart cu nimeni, si crede-ma imi iubesc sotul enorm, dar ma gandesc cu groaza ca daca relatia n-o sa mai mearga din cine stie ce motive sau el pateste ceva, eu ce fac? Ma lupt cu rudele lui?
GabrielaS
12 Aug 2008, 14:15
In caz de un divort eu cred ca daca el tine neaparat se poate face o impartire de genul x% din ap a fost luat cu mostenirea, daca dovedeste asta, y% e bun comun care se imparte, dar sub nici o forma nu se pune problema ca tot sa fie al lui daca voi platiti ratele impreuna, si poate daca se documenta putin inainte sa iti spuna isi dadea seama ca te supara degeaba ca oricum partea cu mostenirea e protejata, iar partea comuna e comuna si daca tu semnezi ca nu ai pretentii la ea(dupa cum spun fetele ce stiu mai bine legislatia).

Pe de alta parte poate e bine documentat si tocmai ca vrea ei sa aiba drept si pe partea pe care o veti plati impreuna si chiar e asa materialist incat a vrut sa aiba control deplin si stia ca legal nu i se cuvine si a vrut sa te convinga sa cedezi de buna voie, sau poate e doar un practic insensibil si nedocumentat si a fost doar instinctul de conservare.

Eu la-s pune la incercare si i-as zice ceva de genul ca ai o ruda foarte indepartata care tocmai ai aflat ca mai are cateva zile de trait si iti va lasa tie o suma mai mare decat are el ca la ruda respectiva le e mila de voi si vrea sa aveti casa voastra si cumperi tu un ap al tau numai pe numele tau, sau chia rpoti spune ca primesti donatie un ap in care va puteti muta si el sa renoveze din banii mosteniti si sa mobileze si in caz de divort tu ramai cu ap si el cu mobila si obiectele. Ia vezi lui i-ar conveni sa investeasca bani in casa ta? Ar face asta din dragostea pentru tine? Sau spune-i ca vei mosteni un ap pe care il dai in chirie si bani din chirie ii vei cheltui numai pt tine si veti sta in ap cumparat de el, dar sa-l mobileze el si sa achite singur ratele din banii separati de care vorbea el, poate te trezesti sa achitati ratele din chiria de pe "ap tau" si atunci te lamuresti care e treaba, e doar un barbat insensibil dar practic, sau un materialist cu care ai trage o viata.
calina
12 Aug 2008, 14:20
Pentru ca viata e ingrozitor de imprevizibila si ... crunta!
Uite si noi stam in apartamentul facut donatie de maica-sa, care a spus-o verde, ca ea ii lasa fiului ei ce-i lasa, si nu neveste-sii, care azi e si maine poate nu... si vrea sa-si protejeze copilul ...
Mi s-a propus sa vand apartamentul meu (din fericire au am propriul meu apartament), sa facem un credit si sa luam altceva insa am refuzat pt ca in mintea mea e destul de limpede cat am 'tras' ca sa-mi cumpar apartamentul si nu vreau sa-l impart cu nimeni, si crede-ma imi iubesc sotul enorm, dar ma gandesc cu groaza ca daca relatia n-o sa mai mearga din cine stie ce motive sau el pateste ceva, eu ce fac? Ma lupt cu rudele lui?
=)) Marfa, ce sa mai zic...
gabriela_rgh
12 Aug 2008, 14:21
Imi pare rau dar nu sunt de accord cu tine!

Pai si la prima cearta el ce va face? va fi ceva de genul "poti sa pleci ca e casa mea"?Eu cred ca saracul om s-a vazut cu traista plina si cu bani castigati usor!Nicidecum ca a castigat greu banii si acum deh are simtul proprietatii! Pai din punctul meu de vedere egoismul nu are ce cauta intr-on casnicie decat daca este unul constructiv. Ori aici eu nu vad decat un babrat foarte nesigur.....

Mihaela nu vreau sa te supar dar cred ca voi veti sti mai bine ce e de facut si cum va veti intelege....Doar ca m-am cam enervat!#-o #-o #-o
cosicel
12 Aug 2008, 14:33
Pai...vezi? :-SS:-SS:-SS
Daca eu n-aveam casa, probabil tremuram de nervi, da' sunt convinsa ca daca eu patesc ceva, mama cu siguranta nu-i lasa nici un capat de ata din ce-mi apartine mie! Asa ca...:(:(:(
mihaela_mihaela
12 Aug 2008, 14:35
Gabriela nu ai de ce sa te superi, chiar nu vreau sa va supar cu problema mea..... imi cer scuze daca am suparat pe cineva, sau daca s-a ajuns la discuti contradictori, cosicel are si eu dreptate ca de altfel si calina si multe fete, aici conteaza foarte mult de om, de cat de egoist esti (aici ma refer strict la sotul meu, a nu se subintelege altceva) daca esti pregatit sa imparti totul cu persoana iubita, eu cred ca el nu este inca pregatit, nu prea are incredere in lume, si aici vorbesc in general, nu ca nu ar avea incredere in mine, (m-a intreba una dintre fete daca este gelos, nu este gelos, niciodata nu ma intreaba unde sunt, sau ce fac, cu cine sau intrebari de genul asta si bineinteles ca el se asteapta ca nici eu sa nu ii pun astfel de intrebari... dar asta este o alta mica/mare problema peste care am trecut)

dar sigur in urmatoarele zile vom avea o discutie si atunci vom lamuri toate problemele, fiindca eu nu am de gand sa cedez si sa muncesc in "casa lui" ca dupa 5,10,20 ani sa imi faca vant sau poate sa plec eu si sa iau totul de la inceput. Cat inca mai sunt tanara totul este mai usor, dar ce ma fac daca dupa 15-20 ani ne despartim....
cosicel
12 Aug 2008, 14:40
Ohooooo! Vorbesti de egoism?
Nu tb sa te enervezi, chiar n-am intentia asta, da' uite, incerc sa-mi imaginez ce-as face daca as primi o suma considerabila de bani acum... si sincera sa fiu, nu's cat as putea fi altruista! =))=))=))
Stai linistita, poate fi oriunde, si cand incepe o cearta sa-i reproseze multe si marunte... asta depinde de caracterul omului!
gabriela_rgh
12 Aug 2008, 14:46
Nu mai suparat tu! M-am suparat de situatie! Faza e ca te poti departi dupa un an , doi , zece, poti semna si sa nu va despartiti nicioadata.Asta nu ai cum sa stii. Nu poti trai o viata intreaga cu gandul ca "daca divortez"?E un stres in plus si e destul ca viata iti rezerva tot felul de "surprize"...Daca si cel drag te mai necajeste......

Imi pare rau daca am fost prea transanta dar eu genul de om care da si camasa de pe el pentru cel de alaturi..si nu prea inghit astfel de idei....

Nu imi doresc decat sa se mai gandeasca sotul tau , sa isi de-a seama ca te-a pus intr-o situatie urata si sa ne zici ca totul e ok intre voi!>:D< >:D<
GabrielaS
12 Aug 2008, 14:47
Mihaela e normal sa apara discutii in contradictoriu si sa nu-ti para rau ce bine ca vezi mai multe puncte de vedere.

Nu stiu daca am inteles eu bine, voi aveti o poveste si pe intrebarile gen unde esti, cu cine, pana cand si altele din gama asta. Ok nici mie nu mi se pare normal sa iti intrebi perechea mereu ca devine sacaitor, dar mi se pare normal ca intr-o familie sa stie unu de altu pe unde umbla ce face si cu cine pentru ca asa mi se pare normal si in caz ca se intampla ceva nici nu stii cand si de unde sa incepi sa-l cauti. Asta nu celalalt ar trebui sa intrebe ci cel in cauza sa anunte. Eu inteleg ca el nu te intreaba, si nu iti spune nici despre el, asta la mine nu suna bine, dar poate am inteles gresit.

Al meu a avut o problema in directia asta ca soacra-mea l-a inebunit cand era mic, nici dintr-o camera in alta nu putea pleca fara sa spuna de ce si cat sta. De asta al meu a stat singur si cu varul lui din clasa a 7-a si doar in unele weekenduri se ducea la parinti si ai lui ii mai aduceau mancare.
In timp a inteles ca daca imi spune el aprox ce face si cand vine nu mai intreb eu si nu trebuie nici eu sa stiu ca vina la ora 8 si 15 min, dar e bine sa stiu ca vine seara ca sa nu-mi fac griji ca a patit ceva de nu a ajuns.
Eu cred ca aici e un echilibru in fiecare cuplu care trebuie gasit.
miresicamica
12 Aug 2008, 15:05
Mihaela,e greu,noi inca nu suntem casatoriti,suntem de 2 ani impreuna,locuim impreuna,toti banii merg in casa(eu ii administrez:D ),el si-a facut credit si si-a luat apartament,numai el stie cat munceste pentru 2 credite mari,plus ca ne-am luat si teren care este pe numele meu dar tot el ma ajuta cu ratele,practic el le plateste deoarece eu acum sunt somera si nici cand ne-am certat nu mi-a reprosat ca mi le plateste.Am invatat sa muncim impreuna pentru casa,pentru noi,si desi eu mai zic cateodata ca este apartamentul lui,el se supara si zice ca tot ce avem este al nostru.:x
Eu nu vreau sa pornesc in viata cu ideea ca voi divorta,intradevar este posibil acest lucru,nu se stie niciodata dar prefer sa ma gandesc cum sa fac relatia sa mearga decat sa-mi plang de mila,oare voi divorta sau nu.


Problema ta este destul de grava din punctul meu de vedere,si nu vreau sa mai zic altceva deoarece toate fetele ti-au zis cam ce vroiam si eu,eu vreau sa iti zic sa ai mare grija,inca esti tanara poti sa iti refaci viata,mai tarziu vor interveni copii si va fi mai greu.Gandeste-te in ce mediu vor creste copiii tai.
Pupici si gandeste-te bine,discutati si fi inteleapta.>:D<
GabrielaS
12 Aug 2008, 15:18
Off topic: miresicamica sa nu-i mai spui la al tau ca e apartamentul lui pentru ca pe el il doare ca tu nu te simti acasa, nici macar la gluma sau la nervi. Eu stiu ce simte, si mie imi mai zicea al meu, si din gluma sau numai sa vada reactia mea. Usor vorbiti voi, dar daca al tau ti-ar fi zis vreodata si in gluma ca ap e al lui nu ti-ar fi placut desi nu zicea decat ce ai zis si tu. :">
miresicamica
12 Aug 2008, 16:04
Stiu ca il doare si ca se supara,i-am zis odata sau de 2 ori,si pe urma nu i-am mai zis.Oricum el stie ca ma simt mult mai bine la noi in apartament decat la ai mei acasa unde am crescut.Am facut acest apartament exact cum am dorit noi,si ne simtim foarte bine in el,cand suntem plecati mai multe zile abia asteptam sa ajungem acasa.Stiu ca nu mi-ar fi placut sa imi zica si el mie,deoarece terenul pentru casa e pe numele meu si mi-a zis ca asa cum spun eu de apartamentul lui asa poate zice si el de teren,asa ca am facut pace si nu ne mai zicem,tot ce are el e al nostru si viceversa:*
MeMyself
12 Aug 2008, 16:18
Ma bag si eu in vorba cu niste vederi oarecum contradictorii.

In primul rind vreau sa spun ca banii sunt intr-adevar unul din motivele cel mai des intilnite in certuri si divorturi.

Si acum - parerea mea, din punct de vedere obiectiv, eu pot intelege nevoia de a proteja o avere, mostenire de familie etc. in cazul unui divort. Fiindca multa lume gindeste (evident si din postarile de pe miresici) ca nunta si casnicia e o loterie si poate sa iasa oricum. Prea putina lume isi asuma cu adevarat responsabilitatea si lupta pentru casnicie. Asa ca e firesc ca unii sa se gindeasca si la posibilitatea divortului. Poate ca el se gindeste "daca ma lasa ea?" si nu neaparat ca ar vrea sa te lase el pe tine. In orice caz, lucrurile astea ar fi trebuit stabilite inainte de casnicie si eventual inscrise intr-un contract prenuptial . In principiu, iarasi nu am nimic impotriva contractului prenup, mai ales cind este vorba de mosteniri mari in joc. Sunt multi care se casatoresc din interes si este foarte usor sa mimeze iubirea netarmurita pentru a cistiga mai tirziu milioanele.

Dar cind mostenirea se rezuma la citeva mii de euro, toata povestea devine oarecum derizorie si hilara. Pe urma, nu sunt sigura cum e legea in Romania deci astept pareri avizate de avocati, dar nu se considera mostenirea un bun comun? Adica daca primesti ceva mostenire in timpul casniciei, nu intra in contul comun al familiei? In care caz se poate invoca stare emotionala deosebita, sau fortarea mainii pentru semnarea contractului si acesta ar putea fi declarat nul in instanta? Nu stiu sigur, insa stiu despre contractele prenuptiale ca si ele pot fi contestate in cazurile in care sunt total unfair fata de o parte sau alta a contractului.

Ok, si acum parerea contradictorie. Chiar daca nu sunt impotriva contractelor nuptiale de principiu, am fost in situatia sa mi se ceara unul si am reactionat intr-un mod emotional contrar "principiilor". Mi s-a parut o totala nesimtire si lipsa de considerare fata de mine (socrii au cerut, nu iubi) si lipsa de incredere in motivele si seriozitatea noastra. Nu am facut pina la urma, fiindca iubi nici nu si-a pus problema ca am putea divorta vreodata. Insa logic, ii pot intelege pe parinti, fiindca se pare ca au conturile destul de consistente (nu stiu exact si nu ma intereseaza) si vor sa isi protejeze bunurile. Insa emotional cererea m-a facut sa ma simt respinsa, jignita si pusa sub semnul intrebarii, atit eu cit si casatoria noastra.

Ce ai putea sa faci? Eu as pune problema asa cum ti s-a sugerat aici. "Ok sotul meu drag, asa facem, insa de acum incolo impartim tot. Tu folosesti baia x ore pe zi, asta vine atita apa consumata, asta inseamna ca tu platesti 65% din nota de plata la apa. Eu folosesc lumina mai mult ca citesc, asta inseamna ca eu platesc x% la lumina. Eu gatesc si cumpar mincarea, asta te costa xxx lei pe zi, pensiune completa." Si asa mai departe. Cu cit mai adincite detaliile, cu atit mai absurda situatia si poate sa inteleaga ce iti cere de fapt.

Insa da, este o problema delicata si cu toate ca vad logica a ce iti cere el, vad in acelasi timp si absurdul situatiei si ranile emotionale. Eu cred ca daca am fi semnat un prenup. cu sotul meu, niciodata nu m-as mai fi uitat la el asa cum o fac acum, si in mod sigur mi-ar fi afectat sentimentele si increderea in el.

Uff... m-am intins ...

1, Contractul prenuptial nu este valabil pe teritoriul Romaniei. CHiar daca este facut, in decursul unui proces se va declara nul pentru ca in tara noastra nu are nici un temei legal.
2. Legal, tot ce este pe numele sotilor dinaintea casatoriei este al lor, personal si nu devine niciodata bun comun. Dreptul la mostenire este DOAR al mostenitorului. Casatorit sau nu, este un bun personal. DAca se mosteneste o suma de bani, in cazul de fata, se va face dovada ca acea contributie la cumpararea unui bun in timpul casatoriei provine din mostenire.

Ca si concluzie, Mihaela, nu semna nimic. El chiar daca pune o cota parte la apartament mai mare decat a ta, vei avea si tu un drept. CHiar daca face credite pe numele lui si alte chestii, sa stii ca in mod legal, numai daca sunteti casatoriti vei avea si tu dreptul.
CHiar daca vei semna ceva, daca nu se face in fata unui notar si actul nu este legalizat este nul in fata instantei.
Sper ca te-am ajutat.
Cammie
13 Aug 2008, 11:04
Poate ca si eu as fi putin mai "materialista", pentru ca am asistat la drama unei bune prietene, care dupa 5 ani de prietenie si 10 de casatorie a divortat. A ramas cu un copil si fara prea multe bunuri. Si a fost nevoita sa se mute inapoi la parinti acasa.
Ideea e ca poate are si el ceva exemple de genul prin preajma si niciodata nu poti sa sti ce se va intampla peste 5 sau 10 ani.
cristoiash
13 Aug 2008, 11:10
Mihaela, ce se mai aude? Ati discutat?
stefania_a
13 Aug 2008, 12:20
sincer nu pot sa cred, k dupa numai un an de casatorie aveti deja asemnea discutii.
4499ELENUTA
13 Aug 2008, 17:37
nu stiu ce as mai putea spune deoarece s-a cam spus totul oricum mihaela noi iti vom fi alaturi orice s-ar intampla si tot ce as mai putea spune este sa vb comunicarea este cea mai buna cale de a ajunge la liman:* multa intelepciune iti doresc sa fii puternica
miresicamica
14 Aug 2008, 10:28
Mai stie cineva ceva de Mihaela,oare la ce concluzie a ajuns.Noi suntem alaturi de tine.>:D<
mihaela_mihaela
3 Oct 2008, 08:35
Mai stie cineva ceva de Mihaela,oare la ce concluzie a ajuns.Noi suntem alaturi de tine.>:D<

Buna

In primul rand vreau sa multumesc pentru sfaturi:* :* :* , unele chiar mi-au folosit si celelalte sunt sigura ca imi vor fi de folos in viitor
Nu am mai scris fiindca nu mai aveam nimic nou, dar acum situatia s-a clarificat, dar sa incep cu inceputul
Dupa cum stiti sotul meu imi cerea sa mergem la notar sa intocmim un document din care sa reiasa ca daca vom divorta sa nu am nici un fel de drept asupra apartamentului pe care urma sa il cumparam, bani necesari pentru apartament urmand sa provina dintr-o mostenire
Ceea ce el nu stia era faptul ca in urma unui divort sotia (adica eu ;;) ) nu se putea atinge de mostenirea lui, asa ca i-am explicat si lui si i-am spus ca eu nu o sa fac un astfel de act. Bineinteles ca nu i-a picat foarte bine, nu se astepta ca eu sa fiu atat de informata si sa zic NU la propunerea lui.
O perioada nu s-a mai adus in discutie achizitionarea unui apartament, lucrurile au devenit un pic mai linistite, au reinceput cautarile si in cele din urma am gasit si apartamentul mult visat. Nu a mai adus in dicutie acel document dar atunci cand s-a incheiat contractul de vanzare cumparare a fost doar el si fosti proprietari. Nu mi-a picat deloc bine faptul ca nu m-a intrebat si pe mine daca vreau sa merg la notar sa fiu de fata cand semneaza contractul, sau ceva de genul asta si i-am mentionat lucru asta, iar el a spus ca nu am de ce sa ma supar fiindca oricum sunt si eu trecuta pe contract (oare nu era nevoie si de semnatura mea???)
In curand o sa ne mutam dar pot sa spun ca nu atat de fericita pe cat mi-as fi dorit sa fiu :-<
Eu sper ca dupa ce ne mutam impreuna lucrurile sa se clarifice, oricum o sa va tin la curent si in cazul in care o sa mai am nevoie de sfaturi sa imi fiti aproape la fel ca si pana acum.
Va multumesc inca odata >:D<>:D<>:D<si sper sa nu fii deranjat pe cineva^:)^
Cammie
3 Oct 2008, 09:44
Buna

In primul rand vreau sa multumesc pentru sfaturi:* :* :* , unele chiar mi-au folosit si celelalte sunt sigura ca imi vor fi de folos in viitor
Nu am mai scris fiindca nu mai aveam nimic nou, dar acum situatia s-a clarificat, dar sa incep cu inceputul
Dupa cum stiti sotul meu imi cerea sa mergem la notar sa intocmim un document din care sa reiasa ca daca vom divorta sa nu am nici un fel de drept asupra apartamentului pe care urma sa il cumparam, bani necesari pentru apartament urmand sa provina dintr-o mostenire
Ceea ce el nu stia era faptul ca in urma unui divort sotia (adica eu ;;) ) nu se putea atinge de mostenirea lui, asa ca i-am explicat si lui si i-am spus ca eu nu o sa fac un astfel de act. Bineinteles ca nu i-a picat foarte bine, nu se astepta ca eu sa fiu atat de informata si sa zic NU la propunerea lui.
O perioada nu s-a mai adus in discutie achizitionarea unui apartament, lucrurile au devenit un pic mai linistite, au reinceput cautarile si in cele din urma am gasit si apartamentul mult visat. Nu a mai adus in dicutie acel document dar atunci cand s-a incheiat contractul de vanzare cumparare a fost doar el si fosti proprietari. Nu mi-a picat deloc bine faptul ca nu m-a intrebat si pe mine daca vreau sa merg la notar sa fiu de fata cand semneaza contractul, sau ceva de genul asta si i-am mentionat lucru asta, iar el a spus ca nu am de ce sa ma supar fiindca oricum sunt si eu trecuta pe contract (oare nu era nevoie si de semnatura mea???)
In curand o sa ne mutam dar pot sa spun ca nu atat de fericita pe cat mi-as fi dorit sa fiu :-<
Eu sper ca dupa ce ne mutam impreuna lucrurile sa se clarifice, oricum o sa va tin la curent si in cazul in care o sa mai am nevoie de sfaturi sa imi fiti aproape la fel ca si pana acum.
Va multumesc inca odata >:D<>:D<>:D<si sper sa nu fii deranjat pe cineva^:)^
Nu e neaparat nevoie de semnatura ta, in contract poate fi mentionat ca e "bun comun cu sotia" sau ceva de genul asta si atunci semneaza doar el. Am si eu o intrebare pentru miresicile juriste: cum e cu bunurile comune? Sotul/sotia care e trecut/a titular poate hotari fara jumatatea lui asupra bunului (in caz de vanzare de ex)?
Lilly
3 Oct 2008, 10:12
imi pare sincer rau pentru tina ca sotul tau s-a gandit la asa ceva inseamna ca nu te cunoaste foarte bine....da acu cine stie poate a mai auzit de la prieteni de probleme din astea si de asta o fi asa reticent...incredere mare si speranta ca totul va fi bine....

eu zic sa vorbesti cu sotul tau si sa-i spui ca te-a jignit atitudinea lui...ca il intelegi pe de o parte...dar ca ai fi vrut sa aiba mai multa incredere in tine....asa zic eu....acum sincer nu stiu cum as fi reactionat daca as fi fost in locul tau.....
multa putere....>:D<>:D<>:D<>:D<>:D<
GabrielaS
3 Oct 2008, 10:56
Mihaela, eu zic sa te uiti pe actul acela, sa-l citesti pentru ca noi am cumparat apartament acum o saptamana si nu s-a putut face contractul fara amandoi noi cumparatori si amandoi vanzatorii (sot si sotie) desi si la ei in contract era bun comun. Ba mai mult pe langa contractul ce l-am semnat am semnat toti si pe hartiile atasate contractului cum ca le-am vazut. Ma refer aici la adeverinta fiscala, la cea de la intretinere, curent gaz, pentru ca altfel daca unu din cei mentionati nu au fost prezenti si nu semneaza ca au luat la cunostinta oricand poate ataca contractul spunand ca el nu a vazut nu a stiut toate conditiile. Si toti prezenti am primit cate un original al contractului, deci al tau ar trebui sa aiba acasa cel putin un exemplar al contractului iar tu trebuie sa-l citesti sa nu ai vreo surpriza mai tarziu.

La fel al primarie unde trebuie sa anunti cumpararea apartamentului, daca este bun comun se fac doua cereri cate una pentru fiecare sot si impozitul va fi jumate pentru fiecare, si eu stiu ca si acolo trebuie mers personal si semnat personal cererea pentru ca trebuie sa lasi si copie dupa buletin de la amnadoi si functionarul de la primarie se uita sa fii tu cel din buletin. Dar asta deja se poate rezolva mai usor prin cunostinte.

Nu stiu daca ajunge sa scrie in contract ca e bun comun cu sotia, pentru ca atunci era nevoie si de sotie sa ateste existenta ei, un buletin , un certificat de casatorie, o semnatura ceva. Ma gandesc cum e la noi cu masina, e pe numele lui cumparata in timpul casatoriei, deci daca e vb de divort trebuie impartita, dar daca vrea sa o vanda si sa arunce banii de pe ea in Bega eu nu il pot impiedica.

Sfatul meu este sa iei frumos contractul si sa mergi la un notar sa iti explice ce drepturi ai tu acolo pentru ca mie imi suna dubios. Daca si asa e bun comun de ce nu puteai fi si tu prezenta, pentru ca la o semnare de act pot fi prezenti si cei care nu trebuie sa semneze, cum am fost si eu prezenta cand a semnat cumnata contractul pentru ca i-a oferit ei o oarecare siguranta ca eram acolo. Daca al tau nu avea nimic de ascuns si stia cat de mult iti doresti sa participi nu vad de ce nu puteai fi si tu acolo. Pe de alta parte ar fi bine sa te uiti in acte ca poate a facut vreo anexa la contract sau alta declaratie in care se adevereste ca acel apartament este platit doar din mostenirea lui si astfel e protejat de a fi bun comun, dar aici nu stiu nimic sigur, dar orice e posbil. Mai bine afli acum si te protejezi legal acum decat sa ai o surpriza mai tarziu
roxyroxana
3 Oct 2008, 11:38
eu nu pot sa-ti spun decat sa stai linistita ...
notarii stiu prea bine ce e de facut in cazurile acesta ... nu schimba sotul tau randuiala , iar in caz de diivort ... e plina practica judiciarade astfel de incercari sa treci in bunurile proprii ce a fost dobandit partial din bunuri comune ...

oricum asa cum este si normal ... tu nu vei avea drept la partea de apartament platitia din banii lui proprii dar restul se imparte fraateste ...
iar la fel cum au spus fetele ... comunitatea matrimoniala de bunuri, este formata din bunurile dobandite in timpul casatoriei, si sotii nu pot scoate sau introduce bunuri in ea dupa bunul plac ... nici intr-un caz prin acte sub semnatura prvata ....
din cate stiu eu, la achizitionarea unui apartament, poate fi doar un sot, dar la vanzarea lui e necesara prezenta ambilor ...

dar sfatul meu este daca aceasta situatie continua ... sa te duci la un avocat, sa vezi cam cum stai ca mie mi se pare ca ai un sot oportunist, care din pacate nu mi se pare ca da prea multa dovada de dragoste ... daca citesc ce ai scris pana acum, a beneficiat de pe urma parintilor tai care v-au tinut la ei, dar cand a dat de bani... s-a hotarat ca nu are nevoie nici de ajutorul dar nici de problemele celor din jur .... eu m-as gandi fffff bine inainte de a face un copil ...
sper ca nu te-am dezamagit, dar am vazut si auzit multe la viata mea... iar in oamenii smecheri e bine sa nu ai incredere
ancaaa
3 Oct 2008, 12:15
Si eu te sfatuiesc sa faci cumva sa vezi contractul acela ...pt ca si noi am cumapart de curand un teren si suntem amandoi trecuti pe contract, si amandoi am semnat si avem atasat amandoi copii dupa buletine, etc....deci, si tu trebuia sa fii acolo la notar si sa semnezi acel contract.( si noi avem fiecare contractul lui acasa)....din cate imi amintesc acolo la cumparator scrie "numele sotului (si datele lui) si sotia (numele sotiei si datele ei)"....deci uita-te bine pe contract si vezi ce scrie acolo.
mihaela_mihaela
3 Oct 2008, 12:41
Poate nu era nevoie de semnatura mea fiindca apartamentul a fost luat cu bani jos, nu a mai fost nevoie de un imprumut prin banca, oricum el zice ca sunt trecuta si eu in contract, probabil a avut o copie dupa buletinul meu.

Situatie nu este prea roz si oricum sunt si eu constienta ca bani sunt ai lui (mostenire) si in cazul unui divort nu ma gandeam sa ii imparta cu mine, am discutat cu el si i-am spus ca este un egoist si acum cand s-a vazut cu apartamentul (visul lui de o viata) sa imi dea cu piciorul, nu este frumos, dar incerc sa trec peste situatie, o sa vad care vor mai fii discutile cand vom fii numai noi doi si daca continua cu egoismul o sa imi iau "inima in dinti" si sa imi vad de viata mea.

Momentan am renuntat la copil, o sa mai asteptam sa vedem unde se ajunge, dar sincer nu ma vad prea departe:(
GabrielaS
3 Oct 2008, 13:11
De ce te multumesti cu "poate" si "probabil", de ce nu pui mana pe contract si il citesti, sau e secret si te trezesti ca mai are si secrete fata de tine. Daca e cum spune el nu are motiv sa-l ascunda de tine. Nu stiu cum ai stat tu pana acum sa nu vezi contractul. Noi avem un prieten la cre varul lui inainte sa divorteze i-a transcris toate masinile ce le avea (si nu a fost nevoie de acordul sotiei) ca sa nu imparta masinile cu ea, poate si al tau a facut contractul pe socrii tai sau mai stii pe cine si te trezesti cu te miri ce suprize.
La noi toate actele stau la locul lor si cand e nevoie de ceva stim amandoi de unde sa le luam, cum de tu stai si te indoiesti ca o fi sau nu cum spune el si tu nu iei contractul si-l citesti. Apoi vei sti ceva sigur si ori te linistesti si te bucuri pe deplin de apartament ori vei stii ce om ai langa tine si cat te poti increde in el.

Sorry daca te doare ce iti spun eu, dar sunt altele sa te incurajeze, eu as prefera sa te pornesc sa pui mana sa te convingi singura cum sta treaba.
mihaela_mihaela
3 Oct 2008, 13:31
Contractul nu am cum sa il vad deoarece nu il tine acasa (inca nu ne-am mutat in noul apartament), banuiesc ca il tine acasa la parinti lui, si daca as cere sa il citesc mi-ar raspunde ce ma intereseaza ca doar este treaba lui ce face cu apartamentul, ca de este al lui, luat din bani lui, cum de altfel face cu multe alte treburi pe care le face, cateodata ma intreb si eu cu ce am gresit de trebuie sa ii suport toate ironiile, cum va povesteam cu ceva timp in urma imi tot spune ca nu este treaba mea ce face el, sa vedeti ce mi-a spus intr-o zi> "eu niciodata in viata nu am dat raportul la nimeni unde merg si ce fac si nici nu o dau" si multe altele, dar nu vreau sa va stresez cu problemele mele.

v-am pupat si va doresc un weekend placut si plin de dragoste:x
roxyroxana
3 Oct 2008, 13:49
o intrebare ... per ansamblu situatia ta materiala era mai buna decat a lui ... pana la primira mostenirii ... pentru ca pare ca acum se simte net superior ... cu atitudinea lui ... sau asa a fost intotdeauna?
rrrox
3 Oct 2008, 14:08
Buna..imi pare rau ca trebuie sa treci prin asta. Daca nu vrea sa ti-l arate o data si o data tot o sa il gasesti si atunci o sa vezi daca ai motive de ingrijorare sau nu. Oricum parerea mea este ca trebuie sa vorbesti cu el nu neaparat despre apartament dar asa in general... si sa il faci sa inteleaga ca nu vrei sa il controlezi neaparat ci ca sunteti un cuplu la bine si la rau.

Poate situatia nu e chiar atat de rea si e doar o problema de orgoliu.
Ninia81
3 Oct 2008, 14:35
Mihaela, eu lucrez in notariat si pot sa iti spun, asa: poate cumpara oricare dintre soti un bun imobil, dar pe contractul respctiv, cand sunt descrise partile, este precizata starea civila a fiecaruia. In mod normal pe acel contract, ar trebui scris X casatorit cu Y. In cuprinsul acestui contract i se aduce la cunostinta ca bunul cumparat, reprezinta bun comun conform art.30 din Codul Familei.
Singura varianta prin care ar fi doar el proprietar, ar fi aceea de a fi venit cu un procurator de fonduri (adica sa fie mentionat in contract o alta persoana, care poate fi straina, sau din familie) care sa fie in calitate de procurator de fonduri (adica banii provin de la acea persoana). In aceasta situatie este doar bunul lui.
Este foarte important sa verifici continutul acelui contract. Poti eventual sa afli de la notariatul unde s-a efectuat tranzactia. Este foarte grav daca el a declarat cumva ca nu este casatorit.
Verifica neaparat.
Succes!
gabriela_rgh
3 Oct 2008, 14:37
Mihaela tot ce imi vine in minte acum e sa incerci sa traiesti pentru tine.
Numai tu stii de fapt de unde vine atitudinea lui, ce il face sa se comporte asa si daca tu poti trai asa.
Dupa mine ai doar 2 variante, ori nu te mai gandesti la asta si iti traiesti viata , ori reiei o discutie cat se poate de serioasa cu sotul tau si vedeti unde e problema si de ce s-a schimbat atat de mult.
Stiu ca vorbind din afara problemei e mai usor de zis, insa un singur sfat am sa iti dau , ceea ce asi face eu daca asi fi in situatia ta ar fi sa incerc sa devin total independenta.Sa fiu pe picioarele mele.Stiu ca e greu, si probabil ca te trec ganduri dintre cele mai negre, insa fii sincera cu tine in primul rand!Ma bucur ca ai mai amanat putin planurile de bebe, pentru ca timpul le va aseza pe toate pana la urma ai sa vezi!
Multa putere si sa stii ca suntem aici daca ai nevoie de un umar!:* :* :*
Lilly
3 Oct 2008, 15:03
[-X[-X[-X[-X nu-mi vine sa cred...cum adica el nu da raportul? nu zic , sa-mi spuna ce face in fiecare clipa....dar daca pleaca seara de acasa
nu-ti spune pe la cat ajunge sa nu stai ingrijotara...ca n-a ajuns acasa sau treburi din astea....pai cum adica el cumpara casa in care trebuie sa locuiti amandoi da nu e treaba ta? imi cer scuze da chiar m-am enervat :-L:-L:-L


noi avem masina cumparata de soacra mea, ea a facut credit pe numele ei...ca noi sa reusim sa ne luam casa(sa putem face credit si sa nu aparem cu alte credite) ratele le platim noi....da nu s-a pus si nici nu se va pune vreodata problema ca masina e a ei sau a sotului meu si masina o avem dinaiante de casatorie....

soacra mea mereu a zis ca e a noastra ca noi platim ratele ....

eu una nu stiu cum de ai acceptat sa te casatoresti cu el stiind cum e....sincer

acum iarta-ma daca te-am suparat...da mie sincer mi se pare ca el n-are incredere in tine si nu te iubeste si nu vede un viitor impreuna.....=((=((



eu sunt alaturi de tine ...sa se rezolve >:D<>:D<>:D<
GabrielaS
3 Oct 2008, 16:33
Mihaela, mie imi pare ca la voi sunt probleme serioase nu doar legate de apartament ci in general. Adica el face ce vrea cand vrea cum vrea iar tu ori accepti asta ori te consumi dar oricum nu poti schimba. Rolul tau in relatia asta unde este? cand vine randul la ce vrei tu?
Intre a da raportul si a sti ce face celalalt e o mare diferenta. Oare cum ar reactiona el sa nu stie unde si cu cine esti cand te duci intr-o seara la o prietena, sau cand cheltui o suma mare de bani si sa nu stie pe ce ai cumparat? Ai incercat sa vezi cum ar fi daca ai face si tu ca el.

Referitor la contract, nu e o factura la o pereche de papuci, din moment ce tu urmeaza sa iti traiesti viata in acel apartament ai tot dreptul sa vezi si tu actul si cum adica nu e treaba ta nu sunteti casatoriti nu aveti totul la comun si bune si rele si griji si bucurii? Daca tu te incapatanezi si nu te muti cu el in acel ap fara sa vezi actele si el tot nu vrea sa iti arate ce se intampla renunta la tine decat sa iti arate hartia?

Al meu acasa a fost mereu cicalit de soacra-mea sa dea raportul pana la ultimele 5 minute ce a facut. Cand ne-am mutat noi impreuna la inceput ii era nasol cand intrebam unde merge ce face. El avea impresia ca eu il verific cum facea soacra-mea, desi eu intrebam doar sa stiu sa nu-mi fac griji si sa imi organizez si eu timpul. Dupa un timp a vazut si el ce rau e cand eu ramaneam la scoala prea mult sau la lucru si el nu stia ce-i cu mine si s-a obisnuit sa spuna el fara sa intreb si eu fac la fel si asta nu inseamna ca ne dam raportul dar traim impreuna si trebuie sa stim ce se intampla cu celalalt. Eu iti sugerez sa discuti foarte serios cu el relatia voastra si sa te hotaresti daca esti pregatita sa traiesti o viata in care jumate din lucruri nu sunt treaba ta.
darwina30
7 Oct 2008, 10:50
buna ziua fetelor!!!
am citit si eu problemele mihaelei si sincer imi pare tare rau ca dupa asa putin timp are asemenea probleme!!! vreau sa spun ca sotul meu cand a transcris casa pe numele nostru eu nu am fost prezenta la semnarea contractului si in contract scrie numele sotului casatorit cu numele meu!!!
si vreau sa va spun ca , casa am primit-o ca donatie de la bunica lui!!!!
donatie vorba vine pt ca ,casa era cu legea112 dar noi am renovat-o si am mai ridicat mansarda deasupra dar nu s-a putut cumpara doar de chirias adica de bunica lui!!!
ca sa nu platim taxa asa de mare de vanzare cumparare am facut hartiile ca si donatie!!!
normal eu nu trebuia sa apar in contract dar sotul meu a insistat sa apar si eu!!!
mihaela sper sa se rezolve problema ta si dupa cum am vazut fetele de aici sunt tare dragute si te sustin si sunt alaturi de tine!!!
numai bine la toata lumea![-o<
mihaela28
7 Oct 2008, 21:16
Buna seara tuturor! Am citit si eu cu atentie "sirul povestii" si parerea mea este ca problema nu este apartamentul respectiv ci relatia Mihaelei si a sotului ei.

Mihaela, felicitari pentru diplomatia de care dai dovada insa, in cazul de fata, parerea mea este ca nu era cazul. Eu daca eram pusa in situatia ta nu cred ca ar fi trecut 5 minute si as fi izbucnit. Ai o rabdare de fier. Se presupune ca intre 2 soti ar trebui sa existe un grad ridicat de intimitate, un grad ridicat de intelegere si apropiere. Mi-ai dat impresia ca tu te porti cu el cu "manusi". Problema asta trebuia sa fie discutata de la bun inceput deschis. Nu stiu fetelor cum e la voi insa eu nu cred ca i-as fi iertat sotului meu nici macar o umbra de indoiala. El nu-si imparte nici viata in mod corect cu ea, nici gandurile daramite o casa, niste bani? Adica cum sa tina la ma-sa nene contractul? Da ce, cu ma-sa s-a insurat?

Cred ca baiatul asta nu a fost pregatit pt casatorie. Aici nu e vb despre cine ce imparte si cum sau cand. Aici e vb de relatia asta care scartie rau de tot. Personal, cu siguranta n-as putea trai alaturi de un asemenea om.

Sunt de acord ca viata nu e doar in 2 tonuri (alb sau negru) dar daca o casnicie nu este construita pe o fundatie solida atunci se va darama in scurt timp.

Nu-mi cer scuze pt limbajul dur, este ceea ce gandesc si nu mi-e rusine si nici teama de eventualele atacuri.

Va pup si va doresc dragoste si intelegere. Mihaela, multa putere!
mihaela_mihaela
8 Oct 2008, 23:25
Buna seara tuturor miresicilor, cu toate ca majoritatea sunteti langa dragostea vietii voastre si majoritatea o sa cititi mesajul meu dimineata la serviciu, in timp ce beti cafeaua sau ceaiul. Sper sa nu va intristez ziua cu povestea mea, dar voi sunteti singurele mele prietene cu care pot sa vorbesc la ora asta si in general, ar mai fi o prietena, mama mea dar nu pot sa vorbesc deoarece daca i-as spune prin ce trec ar suferi si ea la fel de mult ca si mine si nu vreau sa o fac sa sufere, cu toate ca vede ca nu sunt fericita
Majoritatea stiti povestea in mare, dar dupa cum spunea una dintre miresici sunt multe alte probleme la mijloc pe care eu nu le-am spus. Azi am mai citit povesti ale miresicilor care au trecut prin divort numai dupa cateva saptamani de la nunta, o nelamurire am si eu, de ce se mai casatoresc barbati daca nu isi doresc cu adevarat acest lucru?
Am citi azi despre o miresca care l-a prins pe sotul ei umbland pe un site de matrimoniale dupa nici o luna de la casatorie, nu m-a surprins acest lucru deoarece si eu l-am surprins pe sotul meu pe site-uri de matrimoniale dupa numai o luna de la casatorie, am trecut cu vederea si am pus seama pe faptul ca noi ne-am cunoscut pe un astfel de site si el inca mai era "dependent" de astfel de site-uri. Am trecut peste acest incident dar nu fara ai cere divortul si ai spune ca eu nu vreau sa traiesc cu un astfel de barbat, bineinteles ca el m-a vrajit cu textele lui, ca intra numai din plictiseala, ca intra doar sa mai discute si el, and so on si uite asa am reununtat la divort.
Acum a venit problema cu apartamentul. Azi am fost de am luat cheiele de la vechi proprietari si de maine puteam sa ne apucam de amenajat. Am mers la restaurat (numai noi doi) sa mancam (eu am crezut ca mergem sa saratorim) si ce credeti ca mi-a propus, sa divortam si sa traim in concubinaj, la care tot el, mergi tu sau eu sa depunem actele? Cand l-am intrebat de ce doreste sa divortam mi-a raspuns " nu vreau sa fiu legat, mie mi-a placut toata viata sa fiu un om liber" intrebarea mea "de ce te-ai mai insurat?"
el "ca sa vad cum este, sa o fac si pe asta, in viata trebuie sa incerci toate situatile"
eu "eu te iubesc si nu vreau sa divortam, eu vreau ca aceasta relatie sa merga, sa facem un copil iar acel copil sa poarte numele tatalui si implicit si al mamei"
el "divortam si pastrezi numele dupa mine"
eu "si asta este singul motiv pentru care vrei sa divortam, fiindca tie nu iti place sa fii legat ?"
el "da, presimt eu ca o sa ne fie mai bine fara acte"
eu "dragul meu, de cand ai primit aceasta mostenire te-ai schimbat foarte mult, intai imi ceri sa iti dau semnatura ca nu o sa am nici o pretentie asupra apartamentului in caz de divort (cu toate ca legea era de partea lui) si acum imi ceri sa divortam, de ce oare? iti este cumva teama ca peste 2-3 ani o sa ajungem la divort si o sa trebuiasca sa impartim tot ce am cumparat in casa, sau daca nu, te rog sa imi explici care este adevartul motivul pentru care doresti sa divortam? sa inteleg ca partea financiara este mai importanta decat dragostea?"
el "nu am nevoie de bani tai, sau de ajutorul tau, eu o sa fac totul"
eu "eu nu vreau sa divortam si daca tu insisti pe aceasta tema si iti doresti libertaea mai mult decat o familie esti liber sa depui actele dar eu nu ma mut in apartamentul acela cu tine in concubinaj"
el " eu depun actele si daca vrei sa te muti cu mine bine, daca nu este fix alegerea ta, eu nu te fortez sa fac ceea ce tu nu iti doresti"
si multe altele pe care nu mai pot sa le povestesc, imi curg lacrimile siroaie, nu pot sa dorm, nu imi gasesc locul, il iubesc dar in acelasi timp il si urasc, inca nu pot spune in ce masura una mai mult decat cealalta
O sa merg in pat, poate in cele din urma o sa adorm
Va multumesc din suflet ca sunteti alaturi de mine si dicutati cu mine, conteaza foarte mult sa ai pe cineva langa tine cu care sa poti discuta, sa poti impartasi bucuriile dar si necazurile.
va multumesc si va doresc o viata plina de dragostea si fericire asa cum am visat eu ca voi avea parte atunci cand am ales sa ma casatoresc cu el
noapte buna, sau mai bine zis o zi buna
Glowy
8 Oct 2008, 23:36
Buna draga mea, eu nu prea scriu pe acest forum dar citesc mesajele voastre din cand in cand iar al tau m-a emotionat teribil.....stiu ca nu exista cuvinte care sa te ajute acum, dar poate conteaza ca cineva se gandeste la tine si este alaturi de tine. Ma simt ciudat, nu stiu cum sa te ajut sau ce sa-ti spun, dar te rog fii tare....o sa treaca, stiu ca este un cliseu dar la un moment dat chiar trece...suntem alaturi de tine>:D<
roxyroxana
9 Oct 2008, 01:34
Buna seara tuturor miresicilor, cu toate ca majoritatea sunteti langa dragostea vietii voastre si majoritatea o sa cititi mesajul meu dimineata la serviciu, in timp ce beti cafeaua sau ceaiul. Sper sa nu va intristez ziua cu povestea mea, dar voi sunteti singurele mele prietene cu care pot sa vorbesc la ora asta si in general, ar mai fi o prietena, mama mea dar nu pot sa vorbesc deoarece daca i-as spune prin ce trec ar suferi si ea la fel de mult ca si mine si nu vreau sa o fac sa sufere, cu toate ca vede ca nu sunt fericita
Majoritatea stiti povestea in mare, dar dupa cum spunea una dintre miresici sunt multe alte probleme la mijloc pe care eu nu le-am spus. Azi am mai citit povesti ale miresicilor care au trecut prin divort numai dupa cateva saptamani de la nunta, o nelamurire am si eu, de ce se mai casatoresc barbati daca nu isi doresc cu adevarat acest lucru?
Am citi azi despre o miresca care l-a prins pe sotul ei umbland pe un site de matrimoniale dupa nici o luna de la casatorie, nu m-a surprins acest lucru deoarece si eu l-am surprins pe sotul meu pe site-uri de matrimoniale dupa numai o luna de la casatorie, am trecut cu vederea si am pus seama pe faptul ca noi ne-am cunoscut pe un astfel de site si el inca mai era "dependent" de astfel de site-uri. Am trecut peste acest incident dar nu fara ai cere divortul si ai spune ca eu nu vreau sa traiesc cu un astfel de barbat, bineinteles ca el m-a vrajit cu textele lui, ca intra numai din plictiseala, ca intra doar sa mai discute si el, and so on si uite asa am reununtat la divort.
Acum a venit problema cu apartamentul. Azi am fost de am luat cheiele de la vechi proprietari si de maine puteam sa ne apucam de amenajat. Am mers la restaurat (numai noi doi) sa mancam (eu am crezut ca mergem sa saratorim) si ce credeti ca mi-a propus, sa divortam si sa traim in concubinaj, la care tot el, mergi tu sau eu sa depunem actele? Cand l-am intrebat de ce doreste sa divortam mi-a raspuns " nu vreau sa fiu legat, mie mi-a placut toata viata sa fiu un om liber" intrebarea mea "de ce te-ai mai insurat?"
el "ca sa vad cum este, sa o fac si pe asta, in viata trebuie sa incerci toate situatile"
eu "eu te iubesc si nu vreau sa divortam, eu vreau ca aceasta relatie sa merga, sa facem un copil iar acel copil sa poarte numele tatalui si implicit si al mamei"
el "divortam si pastrezi numele dupa mine"
eu "si asta este singul motiv pentru care vrei sa divortam, fiindca tie nu iti place sa fii legat ?"
el "da, presimt eu ca o sa ne fie mai bine fara acte"
eu "dragul meu, de cand ai primit aceasta mostenire te-ai schimbat foarte mult, intai imi ceri sa iti dau semnatura ca nu o sa am nici o pretentie asupra apartamentului in caz de divort (cu toate ca legea era de partea lui) si acum imi ceri sa divortam, de ce oare? iti este cumva teama ca peste 2-3 ani o sa ajungem la divort si o sa trebuiasca sa impartim tot ce am cumparat in casa, sau daca nu, te rog sa imi explici care este adevartul motivul pentru care doresti sa divortam? sa inteleg ca partea financiara este mai importanta decat dragostea?"
el "nu am nevoie de bani tai, sau de ajutorul tau, eu o sa fac totul"
eu "eu nu vreau sa divortam si daca tu insisti pe aceasta tema si iti doresti libertaea mai mult decat o familie esti liber sa depui actele dar eu nu ma mut in apartamentul acela cu tine in concubinaj"
el " eu depun actele si daca vrei sa te muti cu mine bine, daca nu este fix alegerea ta, eu nu te fortez sa fac ceea ce tu nu iti doresti"
si multe altele pe care nu mai pot sa le povestesc, imi curg lacrimile siroaie, nu pot sa dorm, nu imi gasesc locul, il iubesc dar in acelasi timp il si urasc, inca nu pot spune in ce masura una mai mult decat cealalta
O sa merg in pat, poate in cele din urma o sa adorm
Va multumesc din suflet ca sunteti alaturi de mine si dicutati cu mine, conteaza foarte mult sa ai pe cineva langa tine cu care sa poti discuta, sa poti impartasi bucuriile dar si necazurile.
va multumesc si va doresc o viata plina de dragostea si fericire asa cum am visat eu ca voi avea parte atunci cand am ales sa ma casatoresc cu el
noapte buna, sau mai bine zis o zi buna


salut,
imi pare foarte rau ca treci prin ce treci dar mi se pare ca nu e omul pe care l-ai crezut ... stiu ca ti-e greu ... dar cred ca te-ai simti mai bine acum in sanul familiei, ei te vor intelege si ajuta ... iar in privinta lui ... daca asta e ce isi doreste ...averea lui sa ii ramana ... L-) L-) ... nu are sens sa te mai lupti pentru aceasta casnicie ...
in afara cu o vorba buna noi nu prea avem cum sa te ajutam, dar fi tare ... lasa in spate aceasta greseala ... si treci peste ... oricui i se putea intampla ... semneaza actele de divort ... ca sigur le va aduce, nu are sens sa va certati ... si fa-i placerea sa fie liber ... si singur ... sa-si vada de matrimonialele lui !

oricum ... sa traiesti in concubinaj cu fostul sot ... eu chiar nu cred ca as putea accepta ... mai ales ca singurul motiv e cel financiar .... si din ceea ce ai spus si tu ... mi se pare ca nici tu nu iti doresti asta !
multa putere si incearca sa te protejezi ...>:D<
Francesca_2008
9 Oct 2008, 01:34
Mihaela, nu stiu daca te incalzeste cu ceva insa...te inteleg perfect pentru ca am fost pusa oarecum in pielea ta acum vreun an de zile insa, din fericire, la mine s-au limpezit apele. Sunt persoane care nu neaparat ca vor sa faca rau, insa sunt mai sensibili cand e vorba de proprietatile lor, neconstientizand exact ce inseamna de fapt un mariaj si ce implica acest lucru. Probabil ca tu, din dorinta de a pune suflet, te-ai implicat mult in problema cu apartamentul (cum era si normal de altfel) si inca o data probabil ca el s-o fi gandit : My Precious, It's MINE, MIIIIINEEEEEEEE , ca in Stapanul inelelor, daca l-ai vazut :)) . Problema este ca el merge cam departe cu gluma asta, introducand intre voi ideea divortului. Daca lucrurile stau asa cum par, iar el va insista cu ideea as zice eu prosteasca (ca sa nu-i zic altfel) de a divorta pe baza motivelor invocate, scumpa mea ... lasa-l, se pare ca nu e EL omul cu care sa faci o casa, sau ... nu stiu, in orice caz nu acum. Acum tu stii mai bine situatia si in primul rand (cred) il cunosti mai bine pe el. Somnic pufos si sper sa auzim de bine.>:D<
motzata
9 Oct 2008, 09:52
Buna seara tuturor miresicilor, cu toate ca majoritatea sunteti langa dragostea vietii voastre si majoritatea o sa cititi mesajul meu dimineata la serviciu, in timp ce beti cafeaua sau ceaiul. Sper sa nu va intristez ziua cu povestea mea, dar voi sunteti singurele mele prietene cu care pot sa vorbesc la ora asta si in general, ar mai fi o prietena, mama mea dar nu pot sa vorbesc deoarece daca i-as spune prin ce trec ar suferi si ea la fel de mult ca si mine si nu vreau sa o fac sa sufere, cu toate ca vede ca nu sunt fericita
Majoritatea stiti povestea in mare, dar dupa cum spunea una dintre miresici sunt multe alte probleme la mijloc pe care eu nu le-am spus. Azi am mai citit povesti ale miresicilor care au trecut prin divort numai dupa cateva saptamani de la nunta, o nelamurire am si eu, de ce se mai casatoresc barbati daca nu isi doresc cu adevarat acest lucru?
Am citi azi despre o miresca care l-a prins pe sotul ei umbland pe un site de matrimoniale dupa nici o luna de la casatorie, nu m-a surprins acest lucru deoarece si eu l-am surprins pe sotul meu pe site-uri de matrimoniale dupa numai o luna de la casatorie, am trecut cu vederea si am pus seama pe faptul ca noi ne-am cunoscut pe un astfel de site si el inca mai era "dependent" de astfel de site-uri. Am trecut peste acest incident dar nu fara ai cere divortul si ai spune ca eu nu vreau sa traiesc cu un astfel de barbat, bineinteles ca el m-a vrajit cu textele lui, ca intra numai din plictiseala, ca intra doar sa mai discute si el, and so on si uite asa am reununtat la divort.
Acum a venit problema cu apartamentul. Azi am fost de am luat cheiele de la vechi proprietari si de maine puteam sa ne apucam de amenajat. Am mers la restaurat (numai noi doi) sa mancam (eu am crezut ca mergem sa saratorim) si ce credeti ca mi-a propus, sa divortam si sa traim in concubinaj, la care tot el, mergi tu sau eu sa depunem actele? Cand l-am intrebat de ce doreste sa divortam mi-a raspuns " nu vreau sa fiu legat, mie mi-a placut toata viata sa fiu un om liber" intrebarea mea "de ce te-ai mai insurat?"
el "ca sa vad cum este, sa o fac si pe asta, in viata trebuie sa incerci toate situatile"
eu "eu te iubesc si nu vreau sa divortam, eu vreau ca aceasta relatie sa merga, sa facem un copil iar acel copil sa poarte numele tatalui si implicit si al mamei"
el "divortam si pastrezi numele dupa mine"
eu "si asta este singul motiv pentru care vrei sa divortam, fiindca tie nu iti place sa fii legat ?"
el "da, presimt eu ca o sa ne fie mai bine fara acte"
eu "dragul meu, de cand ai primit aceasta mostenire te-ai schimbat foarte mult, intai imi ceri sa iti dau semnatura ca nu o sa am nici o pretentie asupra apartamentului in caz de divort (cu toate ca legea era de partea lui) si acum imi ceri sa divortam, de ce oare? iti este cumva teama ca peste 2-3 ani o sa ajungem la divort si o sa trebuiasca sa impartim tot ce am cumparat in casa, sau daca nu, te rog sa imi explici care este adevartul motivul pentru care doresti sa divortam? sa inteleg ca partea financiara este mai importanta decat dragostea?"
el "nu am nevoie de bani tai, sau de ajutorul tau, eu o sa fac totul"
eu "eu nu vreau sa divortam si daca tu insisti pe aceasta tema si iti doresti libertaea mai mult decat o familie esti liber sa depui actele dar eu nu ma mut in apartamentul acela cu tine in concubinaj"
el " eu depun actele si daca vrei sa te muti cu mine bine, daca nu este fix alegerea ta, eu nu te fortez sa fac ceea ce tu nu iti doresti"
si multe altele pe care nu mai pot sa le povestesc, imi curg lacrimile siroaie, nu pot sa dorm, nu imi gasesc locul, il iubesc dar in acelasi timp il si urasc, inca nu pot spune in ce masura una mai mult decat cealalta
O sa merg in pat, poate in cele din urma o sa adorm
Va multumesc din suflet ca sunteti alaturi de mine si dicutati cu mine, conteaza foarte mult sa ai pe cineva langa tine cu care sa poti discuta, sa poti impartasi bucuriile dar si necazurile.
va multumesc si va doresc o viata plina de dragostea si fericire asa cum am visat eu ca voi avea parte atunci cand am ales sa ma casatoresc cu el
noapte buna, sau mai bine zis o zi buna

E o situatie delicata ... dar ... totusi ... tu i-ai zis "nu vreau sa divortam, eu te iubesc si vreau sa avem o familie impreuna" iar el in replica a zis ceva de genul "daca dupa divort vrei sa mai stai cu mine bine, daca nu iar bine" ... grrrrrrrrrr
Nu stiu cat de dezvoltat e simtu proprietatii la el, cat de mamos este, dar cu siguranta ori e lipsit de bun simt ori nu gandeste (si am formulat asa ... sa nu fiu prea badarana)

Te imbratisez si iti doresc multa putere!
Lilly
9 Oct 2008, 11:15
Buna seara tuturor miresicilor, cu toate ca majoritatea sunteti langa dragostea vietii voastre si majoritatea o sa cititi mesajul meu dimineata la serviciu, in timp ce beti cafeaua sau ceaiul. Sper sa nu va intristez ziua cu povestea mea, dar voi sunteti singurele mele prietene cu care pot sa vorbesc la ora asta si in general, ar mai fi o prietena, mama mea dar nu pot sa vorbesc deoarece daca i-as spune prin ce trec ar suferi si ea la fel de mult ca si mine si nu vreau sa o fac sa sufere, cu toate ca vede ca nu sunt fericita
Majoritatea stiti povestea in mare, dar dupa cum spunea una dintre miresici sunt multe alte probleme la mijloc pe care eu nu le-am spus. Azi am mai citit povesti ale miresicilor care au trecut prin divort numai dupa cateva saptamani de la nunta, o nelamurire am si eu, de ce se mai casatoresc barbati daca nu isi doresc cu adevarat acest lucru?
Am citi azi despre o miresca care l-a prins pe sotul ei umbland pe un site de matrimoniale dupa nici o luna de la casatorie, nu m-a surprins acest lucru deoarece si eu l-am surprins pe sotul meu pe site-uri de matrimoniale dupa numai o luna de la casatorie, am trecut cu vederea si am pus seama pe faptul ca noi ne-am cunoscut pe un astfel de site si el inca mai era "dependent" de astfel de site-uri. Am trecut peste acest incident dar nu fara ai cere divortul si ai spune ca eu nu vreau sa traiesc cu un astfel de barbat, bineinteles ca el m-a vrajit cu textele lui, ca intra numai din plictiseala, ca intra doar sa mai discute si el, and so on si uite asa am reununtat la divort.
Acum a venit problema cu apartamentul. Azi am fost de am luat cheiele de la vechi proprietari si de maine puteam sa ne apucam de amenajat. Am mers la restaurat (numai noi doi) sa mancam (eu am crezut ca mergem sa saratorim) si ce credeti ca mi-a propus, sa divortam si sa traim in concubinaj, la care tot el, mergi tu sau eu sa depunem actele? Cand l-am intrebat de ce doreste sa divortam mi-a raspuns " nu vreau sa fiu legat, mie mi-a placut toata viata sa fiu un om liber" intrebarea mea "de ce te-ai mai insurat?"
el "ca sa vad cum este, sa o fac si pe asta, in viata trebuie sa incerci toate situatile"
eu "eu te iubesc si nu vreau sa divortam, eu vreau ca aceasta relatie sa merga, sa facem un copil iar acel copil sa poarte numele tatalui si implicit si al mamei"
el "divortam si pastrezi numele dupa mine"
eu "si asta este singul motiv pentru care vrei sa divortam, fiindca tie nu iti place sa fii legat ?"
el "da, presimt eu ca o sa ne fie mai bine fara acte"
eu "dragul meu, de cand ai primit aceasta mostenire te-ai schimbat foarte mult, intai imi ceri sa iti dau semnatura ca nu o sa am nici o pretentie asupra apartamentului in caz de divort (cu toate ca legea era de partea lui) si acum imi ceri sa divortam, de ce oare? iti este cumva teama ca peste 2-3 ani o sa ajungem la divort si o sa trebuiasca sa impartim tot ce am cumparat in casa, sau daca nu, te rog sa imi explici care este adevartul motivul pentru care doresti sa divortam? sa inteleg ca partea financiara este mai importanta decat dragostea?"
el "nu am nevoie de bani tai, sau de ajutorul tau, eu o sa fac totul"
eu "eu nu vreau sa divortam si daca tu insisti pe aceasta tema si iti doresti libertaea mai mult decat o familie esti liber sa depui actele dar eu nu ma mut in apartamentul acela cu tine in concubinaj"
el " eu depun actele si daca vrei sa te muti cu mine bine, daca nu este fix alegerea ta, eu nu te fortez sa fac ceea ce tu nu iti doresti"
si multe altele pe care nu mai pot sa le povestesc, imi curg lacrimile siroaie, nu pot sa dorm, nu imi gasesc locul, il iubesc dar in acelasi timp il si urasc, inca nu pot spune in ce masura una mai mult decat cealalta
O sa merg in pat, poate in cele din urma o sa adorm
Va multumesc din suflet ca sunteti alaturi de mine si dicutati cu mine, conteaza foarte mult sa ai pe cineva langa tine cu care sa poti discuta, sa poti impartasi bucuriile dar si necazurile.
va multumesc si va doresc o viata plina de dragostea si fericire asa cum am visat eu ca voi avea parte atunci cand am ales sa ma casatoresc cu el
noapte buna, sau mai bine zis o zi buna


draga mea, nu-mi pot imagina prin ce treci, petru ca eu n-am trecut prin asa ceva, dar iti spun atat mai bine acum sa-i vezi adevarata fata decat dupa ce o sa apara un bebe sau 2. esti tanara ai toata viata inainate. putere, incredere in Dumnezeu. >:D<
Petro79
9 Oct 2008, 11:18
Draga Mihaela, imi pare nespus de rau sa vad ca s-a ajuns la discutii din astea intre voi. Chiar daca nu mi-am dat aici cu parerea, iti citisem de la inceput &#8222;povestea&#8221; si chiar ma gandeam ca la inceput si eu fusesem oarecum intr-o situatie similara, in sensul ca sotul meu mosteise un teren pe care urma sa ne construim casa. Si eu ma gandeam oare care ar fi situatia daca Doamne fereste s-ar ajunge la o despartire, insa nu a trebuit sa elaborez prea mult pe tema asta pentru ca noi nu am avut iciodata niciun fel de discutii, tocmai ca sa nu fie incertitudini juridice al meu a preferat sa faca cu matusa care i-a dat terenul un act de vanzare-cumparare in care figuram amandoi drept cumparatori.

Dupa ce am citit ce ti se intampla tie cu apartamentul mostenit de sotul tau, i-am relatat si alui meu cazul si l-am intrebat ce parere are si el a spus ca poate al tau procedeaza asa tocmai pentru ca sunteti inca la inceput de drum (de doar un an casatoriti) si poate nu are suficienta incredere in tine deocamdata, dar mai tarziu lucrurile se vor indrepta.

Acum constat ca nu e cazul si ca el e aproape paranoic cand vine vorba de propritatea lui. El nu poate sa aiba incredere probabil in nimeni, nu e vorba doar de tine. Si va avea tot el de pierdut in viata din cauza asta.

Tu, in schimb, dupa ce vei depasi momentele grele prin care treci acum, o sa redescopri iar lumea si o sa gasesti pe cineva care sa te merite cu adevarat>:D< >:D< >:D<

Buna seara tuturor miresicilor, cu toate ca majoritatea sunteti langa dragostea vietii voastre si majoritatea o sa cititi mesajul meu dimineata la serviciu, in timp ce beti cafeaua sau ceaiul. Sper sa nu va intristez ziua cu povestea mea, dar voi sunteti singurele mele prietene cu care pot sa vorbesc la ora asta si in general, ar mai fi o prietena, mama mea dar nu pot sa vorbesc deoarece daca i-as spune prin ce trec ar suferi si ea la fel de mult ca si mine si nu vreau sa o fac sa sufere, cu toate ca vede ca nu sunt fericita
Majoritatea stiti povestea in mare, dar dupa cum spunea una dintre miresici sunt multe alte probleme la mijloc pe care eu nu le-am spus. Azi am mai citit povesti ale miresicilor care au trecut prin divort numai dupa cateva saptamani de la nunta, o nelamurire am si eu, de ce se mai casatoresc barbati daca nu isi doresc cu adevarat acest lucru?
Am citi azi despre o miresca care l-a prins pe sotul ei umbland pe un site de matrimoniale dupa nici o luna de la casatorie, nu m-a surprins acest lucru deoarece si eu l-am surprins pe sotul meu pe site-uri de matrimoniale dupa numai o luna de la casatorie, am trecut cu vederea si am pus seama pe faptul ca noi ne-am cunoscut pe un astfel de site si el inca mai era "dependent" de astfel de site-uri. Am trecut peste acest incident dar nu fara ai cere divortul si ai spune ca eu nu vreau sa traiesc cu un astfel de barbat, bineinteles ca el m-a vrajit cu textele lui, ca intra numai din plictiseala, ca intra doar sa mai discute si el, and so on si uite asa am reununtat la divort.
Acum a venit problema cu apartamentul. Azi am fost de am luat cheiele de la vechi proprietari si de maine puteam sa ne apucam de amenajat. Am mers la restaurat (numai noi doi) sa mancam (eu am crezut ca mergem sa saratorim) si ce credeti ca mi-a propus, sa divortam si sa traim in concubinaj, la care tot el, mergi tu sau eu sa depunem actele? Cand l-am intrebat de ce doreste sa divortam mi-a raspuns " nu vreau sa fiu legat, mie mi-a placut toata viata sa fiu un om liber" intrebarea mea "de ce te-ai mai insurat?"
el "ca sa vad cum este, sa o fac si pe asta, in viata trebuie sa incerci toate situatile"
eu "eu te iubesc si nu vreau sa divortam, eu vreau ca aceasta relatie sa merga, sa facem un copil iar acel copil sa poarte numele tatalui si implicit si al mamei"
el "divortam si pastrezi numele dupa mine"
eu "si asta este singul motiv pentru care vrei sa divortam, fiindca tie nu iti place sa fii legat ?"
el "da, presimt eu ca o sa ne fie mai bine fara acte"
eu "dragul meu, de cand ai primit aceasta mostenire te-ai schimbat foarte mult, intai imi ceri sa iti dau semnatura ca nu o sa am nici o pretentie asupra apartamentului in caz de divort (cu toate ca legea era de partea lui) si acum imi ceri sa divortam, de ce oare? iti este cumva teama ca peste 2-3 ani o sa ajungem la divort si o sa trebuiasca sa impartim tot ce am cumparat in casa, sau daca nu, te rog sa imi explici care este adevartul motivul pentru care doresti sa divortam? sa inteleg ca partea financiara este mai importanta decat dragostea?"
el "nu am nevoie de bani tai, sau de ajutorul tau, eu o sa fac totul"
eu "eu nu vreau sa divortam si daca tu insisti pe aceasta tema si iti doresti libertaea mai mult decat o familie esti liber sa depui actele dar eu nu ma mut in apartamentul acela cu tine in concubinaj"
el " eu depun actele si daca vrei sa te muti cu mine bine, daca nu este fix alegerea ta, eu nu te fortez sa fac ceea ce tu nu iti doresti"
si multe altele pe care nu mai pot sa le povestesc, imi curg lacrimile siroaie, nu pot sa dorm, nu imi gasesc locul, il iubesc dar in acelasi timp il si urasc, inca nu pot spune in ce masura una mai mult decat cealalta
O sa merg in pat, poate in cele din urma o sa adorm
Va multumesc din suflet ca sunteti alaturi de mine si dicutati cu mine, conteaza foarte mult sa ai pe cineva langa tine cu care sa poti discuta, sa poti impartasi bucuriile dar si necazurile.
va multumesc si va doresc o viata plina de dragostea si fericire asa cum am visat eu ca voi avea parte atunci cand am ales sa ma casatoresc cu el
noapte buna, sau mai bine zis o zi buna
mihaela_mihaela
9 Oct 2008, 12:55
Se pare ca proprietatile lui sunt mult mai importante decat familia si daca el pune pret pe o hartie atunci nu are decat sa ramana cu hartia >:/
motzata
9 Oct 2008, 12:58
destul de transant ... insa cateodata e indicat sa fie asa ...>:D<
Lilly
9 Oct 2008, 13:25
>:D<>:D<>:D<>:D<
motzata
9 Oct 2008, 14:08
:*:*:*:*:*
GabrielaS
9 Oct 2008, 14:40
Mihaela, imi pare rau ca trebuie sa suferi acum, dar poate e mai bine asa, ca s-a dat pe fata, ai vazut ce este important pentru el si de acum e momentul sa fii tu cea mai importanta pentru tine si sa iti faci sa fie bine.
Iti doresc multa putere, si rezistenta sa treci cu bine peste momentele grele, si itidau un sfat, oricum nu o sa rezisti sa tii in tine tot ce te supara si mama ta oricum sufera ca te vede nefericita, si oricum va afla cand veti divorta, eu zis sa te duci la ea, sa o iei in brate si sa plangi pana iti pica bine, iar apoi sa o lasi sa te consoleze, iar in final sa te ridici puternica si sa treci peste toate.
>:D<
mihaela28
9 Oct 2008, 15:04
Buna seara tuturor miresicilor, cu toate ca majoritatea sunteti langa dragostea vietii voastre si majoritatea o sa cititi mesajul meu dimineata la serviciu, in timp ce beti cafeaua sau ceaiul. Sper sa nu va intristez ziua cu povestea mea, dar voi sunteti singurele mele prietene cu care pot sa vorbesc la ora asta si in general, ar mai fi o prietena, mama mea dar nu pot sa vorbesc deoarece daca i-as spune prin ce trec ar suferi si ea la fel de mult ca si mine si nu vreau sa o fac sa sufere, cu toate ca vede ca nu sunt fericita
Majoritatea stiti povestea in mare, dar dupa cum spunea una dintre miresici sunt multe alte probleme la mijloc pe care eu nu le-am spus. Azi am mai citit povesti ale miresicilor care au trecut prin divort numai dupa cateva saptamani de la nunta, o nelamurire am si eu, de ce se mai casatoresc barbati daca nu isi doresc cu adevarat acest lucru?
Am citi azi despre o miresca care l-a prins pe sotul ei umbland pe un site de matrimoniale dupa nici o luna de la casatorie, nu m-a surprins acest lucru deoarece si eu l-am surprins pe sotul meu pe site-uri de matrimoniale dupa numai o luna de la casatorie, am trecut cu vederea si am pus seama pe faptul ca noi ne-am cunoscut pe un astfel de site si el inca mai era "dependent" de astfel de site-uri. Am trecut peste acest incident dar nu fara ai cere divortul si ai spune ca eu nu vreau sa traiesc cu un astfel de barbat, bineinteles ca el m-a vrajit cu textele lui, ca intra numai din plictiseala, ca intra doar sa mai discute si el, and so on si uite asa am reununtat la divort.
Acum a venit problema cu apartamentul. Azi am fost de am luat cheiele de la vechi proprietari si de maine puteam sa ne apucam de amenajat. Am mers la restaurat (numai noi doi) sa mancam (eu am crezut ca mergem sa saratorim) si ce credeti ca mi-a propus, sa divortam si sa traim in concubinaj, la care tot el, mergi tu sau eu sa depunem actele? Cand l-am intrebat de ce doreste sa divortam mi-a raspuns " nu vreau sa fiu legat, mie mi-a placut toata viata sa fiu un om liber" intrebarea mea "de ce te-ai mai insurat?"
el "ca sa vad cum este, sa o fac si pe asta, in viata trebuie sa incerci toate situatile"
eu "eu te iubesc si nu vreau sa divortam, eu vreau ca aceasta relatie sa merga, sa facem un copil iar acel copil sa poarte numele tatalui si implicit si al mamei"
el "divortam si pastrezi numele dupa mine"
eu "si asta este singul motiv pentru care vrei sa divortam, fiindca tie nu iti place sa fii legat ?"
el "da, presimt eu ca o sa ne fie mai bine fara acte"
eu "dragul meu, de cand ai primit aceasta mostenire te-ai schimbat foarte mult, intai imi ceri sa iti dau semnatura ca nu o sa am nici o pretentie asupra apartamentului in caz de divort (cu toate ca legea era de partea lui) si acum imi ceri sa divortam, de ce oare? iti este cumva teama ca peste 2-3 ani o sa ajungem la divort si o sa trebuiasca sa impartim tot ce am cumparat in casa, sau daca nu, te rog sa imi explici care este adevartul motivul pentru care doresti sa divortam? sa inteleg ca partea financiara este mai importanta decat dragostea?"
el "nu am nevoie de bani tai, sau de ajutorul tau, eu o sa fac totul"
eu "eu nu vreau sa divortam si daca tu insisti pe aceasta tema si iti doresti libertaea mai mult decat o familie esti liber sa depui actele dar eu nu ma mut in apartamentul acela cu tine in concubinaj"
el " eu depun actele si daca vrei sa te muti cu mine bine, daca nu este fix alegerea ta, eu nu te fortez sa fac ceea ce tu nu iti doresti"
si multe altele pe care nu mai pot sa le povestesc, imi curg lacrimile siroaie, nu pot sa dorm, nu imi gasesc locul, il iubesc dar in acelasi timp il si urasc, inca nu pot spune in ce masura una mai mult decat cealalta
O sa merg in pat, poate in cele din urma o sa adorm
Va multumesc din suflet ca sunteti alaturi de mine si dicutati cu mine, conteaza foarte mult sa ai pe cineva langa tine cu care sa poti discuta, sa poti impartasi bucuriile dar si necazurile.
va multumesc si va doresc o viata plina de dragostea si fericire asa cum am visat eu ca voi avea parte atunci cand am ales sa ma casatoresc cu el
noapte buna, sau mai bine zis o zi buna
>:D< >:D< >:D< >:D<
gabriela_rgh
9 Oct 2008, 15:06
Mihaela am ochii in lacrimi acum! Ce ai scris tu este de neinchipuit!
Meriti mult mai mult!Nimeni nu are dreptul sa intre cu picioarele in sufletul nimanui asa cum a facut sotul tau cu tine.[-X [-X [-X [-X
Mergi la parinti, la frate, sora daca ai si ai grija de tine.O sa creasca si "domnul"la un moment dat insa se pare ca va mai dura ceva vreme si va fi oricum prea tarziu.
>:D< >:D< >:D< >:D< >:D< Curaj!
AnaM
10 Oct 2008, 00:14
Doamne fereste, mihaela, nici nu-mi vine sa cred ce ai scris...
Adica chiar exista astfel de oameni?
Scuze, dar el e un mare ... nici nu stiu ce apelativ sa-i dau. PA SI LA REVEDERE! Cum ai trait atatia ani fara el, o sa poti bine merci si de-acum inainte. Sa te desconsidere in halul asta... fuuuuck!
Deci doar din prisma dialogului pe care l-ai relatat, personal m-as fi simtit extrem de jignita si as fi considerat ca ca m-a luat de prostovanca cu 2 neuroni. Cum naiba sa-ti propuna asa ceva?

Fii tare! Balta e plina!
darwina30
10 Oct 2008, 09:20
mihaela eu nu prea postez aici pe forum dar ti-am urmarit povestea si mam cam cutremurat!!! imi pare tare rau ca treci prin asa ceva dar cred ca o sa-ti fie mult mai bine fara el!!!! totul e sa fii puternica si sa iti cauti alinarea si consolarea la familia ta care sunt sigura ca o sa te sustina ca sa treci de perioada grea care o sa vina!!!! sa nu accepti niciodata sa fii concubina lui in casa LUI!! eu sunt alaturi de tine si am sa te amintesc in rugaciunile mele ca bunul Dumnezeu sa fie alaturi de tine si sa te
ocroteasca!!!! te pup si sunt cu sufletul si gandul alaturi de tine![-o< [-o< [-o<
>:D< >:D< >:D<
chika
10 Oct 2008, 10:33
doamne...mihaela, nu imi vine sa cred... tu mai stai pe ganduri? adica te-a iubit pana a primit mostenirea si acum vrea sa se descotoroseasca de tine? pentru un amarat de apartament renunta la o femeie care ii ofera dragoste? o sa vada mai tarziu... eu sunt de parere ca dragostea, sprijinul celui de langa tine, siguranta ca e cineva care te iubeste, fac mai mult decat orice bun material.
baiatului i s-a urcat mostenirea la cap si nu il mai intereseaza de sentimentele nimanui, daca stie ca il iubesti, stie ca tu suferi acum si isi bate joc (scuza-ma, dar asta cred), depinde numai de tine daca ii permiti sau nu.
multa putere si intelepciune!
darwina30
10 Oct 2008, 11:30
ai foarte mare dreptate!!!
chika
10 Oct 2008, 11:51
nu am vrut sa vb de asta, dar mama a plecat in camasa de noapte si cu mine in brate (aveam 1 an) cand s-a despartit de tatal meu . l-a iubit extrem de mult, dar nu s-a mai putut.
pleaca si nu te mai uita inapoi!
sotul tau este pe principiul: ce-i al tau e si al meu, ce-i al meu e doar al meu.
gandeste-te la cum ar fi viata ta, daca ati continua casnicia
roxyroxana
10 Oct 2008, 13:19
Mihaela ... ai mai vorbit cu sotul tau?
v80roxana
10 Oct 2008, 13:53
nu prea mai intru pe forum sa vad ce se mai scrie....dar acuma cand am intrat si am vazut subiectul asta am zis ia sa intru sa vad ce se discuta

mihaela cred ca nici nu stateam sa ma gandesc ce sa fac atunci cand mi-ar fi cerut asta...ii spuneam NU din start......eu nu sunt genul care fiecare cu banii lui face ce vrea...de la bun inceput de cand ne-am mutat si nu eram casatoriti i-am spus -banii la gramada cand ii luam-...vedem ce avem de paltit....nu a avut nimic de obiectat si acum suntem la fel si ne este foarte bine...cand era la fac. si nu avea bani(sotul meu)..mie imi dadeau ai mei ca aveau...mergeam pe banii mei si mereu zicea ca nu vrea aia sau aia ca-i era rusine ca el nu avea si mereu ii spuneam "las ca-mi dai si tu intr-o zi cand vei avea"si cand a inceput sa aibe banii lui nu m-a parasit

ce pot sa-ti spun si eu? cum ti-au spus si fetele d aici...nu accepta asa ceva...exista iubire dar la el deja nu mai e iubire?!

am citit ca spunea cineva aici...daca exista astfel de oameni?da exista....cunosc multe pers care fiecare e cu banii lui...merg la cumparaturi si-si cumpara fiecare ce vrea pe banii lui(haine,mancare etc)merg la rest si plateste ori el ori ea.....cumpara in casa mobila de bucatarie frigidere fiecare din banii lui, merg in concedii platindu-si fiecare vacantza....si stau si ma gandesc cand fac dragoste oare se simt bine? sau fac sex si gata!eu chiar nu inteleg astfel de oamenii astia!


mihaela >:D< multa putere si sa iei decizia cea mai buna...gandeste si tu la tine cum s-a gandit si se gandeste el la el
v80roxana
10 Oct 2008, 14:01
Buna seara tuturor miresicilor, cu toate ca majoritatea sunteti langa dragostea vietii voastre si majoritatea o sa cititi mesajul meu dimineata la serviciu, in timp ce beti cafeaua sau ceaiul. Sper sa nu va intristez ziua cu povestea mea, dar voi sunteti singurele mele prietene cu care pot sa vorbesc la ora asta si in general, ar mai fi o prietena, mama mea dar nu pot sa vorbesc deoarece daca i-as spune prin ce trec ar suferi si ea la fel de mult ca si mine si nu vreau sa o fac sa sufere, cu toate ca vede ca nu sunt fericita
Majoritatea stiti povestea in mare, dar dupa cum spunea una dintre miresici sunt multe alte probleme la mijloc pe care eu nu le-am spus. Azi am mai citit povesti ale miresicilor care au trecut prin divort numai dupa cateva saptamani de la nunta, o nelamurire am si eu, de ce se mai casatoresc barbati daca nu isi doresc cu adevarat acest lucru?
Am citi azi despre o miresca care l-a prins pe sotul ei umbland pe un site de matrimoniale dupa nici o luna de la casatorie, nu m-a surprins acest lucru deoarece si eu l-am surprins pe sotul meu pe site-uri de matrimoniale dupa numai o luna de la casatorie, am trecut cu vederea si am pus seama pe faptul ca noi ne-am cunoscut pe un astfel de site si el inca mai era "dependent" de astfel de site-uri. Am trecut peste acest incident dar nu fara ai cere divortul si ai spune ca eu nu vreau sa traiesc cu un astfel de barbat, bineinteles ca el m-a vrajit cu textele lui, ca intra numai din plictiseala, ca intra doar sa mai discute si el, and so on si uite asa am reununtat la divort.
Acum a venit problema cu apartamentul. Azi am fost de am luat cheiele de la vechi proprietari si de maine puteam sa ne apucam de amenajat. Am mers la restaurat (numai noi doi) sa mancam (eu am crezut ca mergem sa saratorim) si ce credeti ca mi-a propus, sa divortam si sa traim in concubinaj, la care tot el, mergi tu sau eu sa depunem actele? Cand l-am intrebat de ce doreste sa divortam mi-a raspuns " nu vreau sa fiu legat, mie mi-a placut toata viata sa fiu un om liber" intrebarea mea "de ce te-ai mai insurat?"
el "ca sa vad cum este, sa o fac si pe asta, in viata trebuie sa incerci toate situatile"
eu "eu te iubesc si nu vreau sa divortam, eu vreau ca aceasta relatie sa merga, sa facem un copil iar acel copil sa poarte numele tatalui si implicit si al mamei"
el "divortam si pastrezi numele dupa mine"
eu "si asta este singul motiv pentru care vrei sa divortam, fiindca tie nu iti place sa fii legat ?"
el "da, presimt eu ca o sa ne fie mai bine fara acte"
eu "dragul meu, de cand ai primit aceasta mostenire te-ai schimbat foarte mult, intai imi ceri sa iti dau semnatura ca nu o sa am nici o pretentie asupra apartamentului in caz de divort (cu toate ca legea era de partea lui) si acum imi ceri sa divortam, de ce oare? iti este cumva teama ca peste 2-3 ani o sa ajungem la divort si o sa trebuiasca sa impartim tot ce am cumparat in casa, sau daca nu, te rog sa imi explici care este adevartul motivul pentru care doresti sa divortam? sa inteleg ca partea financiara este mai importanta decat dragostea?"
el "nu am nevoie de bani tai, sau de ajutorul tau, eu o sa fac totul"
eu "eu nu vreau sa divortam si daca tu insisti pe aceasta tema si iti doresti libertaea mai mult decat o familie esti liber sa depui actele dar eu nu ma mut in apartamentul acela cu tine in concubinaj"
el " eu depun actele si daca vrei sa te muti cu mine bine, daca nu este fix alegerea ta, eu nu te fortez sa fac ceea ce tu nu iti doresti"
si multe altele pe care nu mai pot sa le povestesc, imi curg lacrimile siroaie, nu pot sa dorm, nu imi gasesc locul, il iubesc dar in acelasi timp il si urasc, inca nu pot spune in ce masura una mai mult decat cealalta
O sa merg in pat, poate in cele din urma o sa adorm
Va multumesc din suflet ca sunteti alaturi de mine si dicutati cu mine, conteaza foarte mult sa ai pe cineva langa tine cu care sa poti discuta, sa poti impartasi bucuriile dar si necazurile.
va multumesc si va doresc o viata plina de dragostea si fericire asa cum am visat eu ca voi avea parte atunci cand am ales sa ma casatoresc cu el
noapte buna, sau mai bine zis o zi buna


>:D< >:D< >:D< >:D< >:D< >:D< >:D< >:D< >:D<

fiI tare si capul sus..cineva acolo sus te iubeste si poate asta e inceputul unei vieti mai bune...nu merita lacrimi si suspine EL
mihaela_mihaela
11 Oct 2008, 12:28
Va multumesc ca sunteti alaturi de mine, nici nu stiti cat de mult ma ajuta faptul ca pot sa vorbesc cu cineva , va multumesc >:D< >:D< >:D< si nu doresc nimanui sa treaca prin ce trec eu, nici macar lui =((

A doua seara dupa ce mi-a cerut divortul nu s-a intamplat nimic, doar ne-am salutat si fiecare si-a vazut de treaba lui.

Ieri am iesit sa mancam, puteam foarte bine sa mancam si acasa dar el a spus ca nu vrea (il deranjeaza prezenta parintilor mei, nici nu vorbeste cu ei, incearca sa ii ocoleasca cat de mult se poate, doar buna ziua/seara si atat, cu toate ca ai mei ar fi dat si haina de pe ei pentru el) revenind la seara trecuta, am iesit, am mancat, am achitat si am ramas sa ne terminam paharele de vin, totul bine si frumos pana la un anumit punct cand a venit vorba de bani si de faptul ca eu nu am relati, ca nu ma pot descurca fara el si asa mai departe.
eu: "cum indraznesti sa imi spui asa ceva, pana la varsta asta mi-ai dat tu cumva de mancare, m-ai educat tu, sau mi-ai dat tu cumva bani sa ma imbrac" (de 9 ani sunt "pe picoarele mele")
el:ca tu nu descurci, ca daca te pun in fata unui fapt implinit nu te descurci
eu: esti un nesimtit cu N mare, si ma descurc si fara tine, (el afisand un zambet ironic) asa cum m-am descurcat si pana acum, m-am ridicat de la masa si am plecat
Nu a venit dupa mine, oricum nu m-am mai uitat in urma sa vad, dar dupa 5 minute m-a sunat, nu am raspuns si mi-am vazut de drumul meu spre casa. Nu a venit acasa, nu stiu unde a dormit, doar stiu ca a trecut azi pe acasa a facut dus si a plecat la treaba (eu eram deja plecata la serviciu)

Luni sunt la tribunal si depun actele, mi-a ajuns, nu mai suport sa ma jigneasca si sa imi spuna ca nu sunt in stare de nimic, si felul in care vorbeste cu mine, nu sunt carpa lui de spalat pe jos. gata,pana aici
darwina30
11 Oct 2008, 12:48
mihaela scumpa mea fii tare!!!! omul asta nu merita nici sa stai cu el la masa dar mai sa-ti traiesti viata langa el!!!
bafta multa si sunt alaturi de tine!!!:*
tina19
11 Oct 2008, 13:30
eu am mai vazut un caz ca si al tau.imi pare rau ca treci prin asta si ca abia acum si-a dat arama pe fata.
in cazul care-l cunosc eu cei 2 sunt impreuna si acum, de cam 25 de ani si eram copil cand auzeam discutii de genul "pai tu nu ai venit cu nimic in casnicia asta", "parintii tai nu ne-au dat nimic, uite ce mi-au dat ai mei mie" etc. si acum au discutiile astea chit ca au copii la casa lor deja.
tu decizi ce vei face dar sper sa nu ajungi si tu sa ti se spuna ca te-a luat doar cu haina de pe tine.
:*:*:* si capul sus!
gavrilescuirina
11 Oct 2008, 17:25
"am citit ca spunea cineva aici...daca exista astfel de oameni?da exista....cunosc multe pers care fiecare e cu banii lui...merg la cumparaturi si-si cumpara fiecare ce vrea pe banii lui(haine,mancare etc)merg la rest si plateste ori el ori ea.....cumpara in casa mobila de bucatarie frigidere fiecare din banii lui, merg in concedii platindu-si fiecare vacantza....si stau si ma gandesc cand fac dragoste oare se simt bine? sau fac sex si gata!eu chiar nu inteleg astfel de oamenii astia!

Roxana, eu sunt una dintre persoanele pe care tu nu poti sa le intelegi. Iti zic si de ce suntem asa: nu vreau sa am reprosuri dc mi cumpar ceva, nu vreau sa i reprosez lui ca de ce a cumparat nu stiu ce chestie (care mie mi se pare inutila iar lui utila). Stiu un cuplu in care ea se oftica ori de cate ori el trimite bani acasa parintilor(nu sunt casatoriti). Mie mi se pare super aiurea, muncesc pe bani, sunt banii mei si fac ce vreau cu ei, nu tb sa dau socoteala nimanui. si ca sa ti raspund la intrebare:da ma simt bine cand fac dragoste. nu vad legatura intre bani si dragoste
mirrella81
11 Oct 2008, 19:22
Fiecare cuplu ar obiceiurile lui cu privire la bani. Consider ca nu ar avea de ce afecta relatia daca banii sunt separat sau impreuna.
in ceea ce priveste sotul Mihaelei....stiu ca nu o sa va placa asta, dar...este vorba despre un apartament care evident are o valoare mare si care automat ii va facilita traiul pe viitor. Poate omul nu este destul de sigur pe realtia lui inca sa fie 100% sigur ca aceasta va functiona pe mai departe. Si atunci, careia dintre noi i-ar conveni sa isi imparta CASA LUI cu fostul sotul?
Mie imi dau parintii aparatament dar de nunta. Nu veau sub nici o forma sa il treaca pe numele nostru. Este munca lor de o viata! Si chiar daca acum ma vad ptr veci cu sotul meu....pot sa fiu sigura ca asa va fi?
Dar faptul ca nu vreau sa il treaca pe numele nostru nu inseamna ca nu imi iubesc viitorul sot.
Sunt un pic pragmatica si sunt realista. Apartamentul ala imi va da o oarecare stare de siguranta. Stiu, e egoist, dar asta e realitatea.
Sunt avocat de profesie si vad ce se intampla la partaj. Vad numarul crescut al divorturilor.
SUna urat, dar este foarte santatos.

Cat despre cazul Mihaelei: chiar daca in contract scrie ca el este casatorit cu ea, daca se mentioneaza de unde vin banii, Miheala nu are nici un drept.
Chiar daca nu este trecut in mod clar de unde provin banii, in cazul divortului, prezumtia comunitatii bunurilor poate fi rasturnata si un bun ce aparent era comun poate fi calificat de bun propriu. In cazul Mihaelei ar fi usor de dovedit cu ce bani a fost cumparat aparatamentul.

Parerea mea este ca probleme lor sunt cu totul altele. Cred ca sotul ei oricum a consultat un avocat si stie foarte bine ca Mihaela nu are nici un drept asupra casei. Asa ca foarte usor putea sa cumpere apartamentul pe numele lor si ea sa traiasca cu impreisa ca e al lor. In realitate e al ui si asa va fi mereu.
Cred ca este doar un pretext.

Daca aveti ceva nelamuriri cu bunurile din timpul casatoriei, bunurile dinainte...puteti sa ma intrebati.
Nu suna deloc romantic, dar fiecare dintre noi trebuie sa avem in vedere si posibilitatea unei casnicii ratate si atunci, da, cred ca e necesar sa fim precaute sa fim precaute din timp.
Nu cred ca am aruncat cu noroi in institutia casatoriei doar ptr ca simt nevoia sa ma stiu cu un acoperis deasupra capului si in cazul unui divort. Pana la urma...as vrea sa am unde sa plang linistita!
4499ELENUTA
11 Oct 2008, 21:51
mihaela iti doresc din tot sufletul sa fii puternica si nu te uita inapoi,tu ai incercat sa faci tot posiblul sa mearga daca nu s-a putut asta este,nu ai pt ce sa-ti para rau,esti tanara si sunt convinsa ca o sa-ti gasesti omul potrivit cu care sa ai o viata linistita si fericita asa cum toti meritam.te pup mult si capul sus,pentru ca o sa fie bine>:D<
roxyroxana
12 Oct 2008, 01:22
te admir ca ai luat aceasta decizie ... si sunt sigura cu nu sunt singura ... orice ar fi poti sa ne scri pentru ca noi chiar dacu indirect, suntem alaturi de tine ...
el prin aceasta ultima miscare intentiona sa-si impuna punctul de vedere de barbat bogat (acum ) caruia trebuie tu sa-i multumesti pentru tot ce ai rezolvat in viata ...
sincera sa fiu sfatuiesc orice fete sa fuga de astfel de barbati .... pentru ca n-o sa se schimbe, si vor vrea mereu suprematia, admiratia dar si supunerea lor ....
multa putere sa ai ....
picolla
12 Oct 2008, 09:12
mihela, imi pare tare rau ca treci prin aceasta situatie si cred ca este groaznic. iti doresc sa ai multa putere sa treci mai departe, pentruca un astfel de om nu te merita langa el. suntem alaturi de tine>:D<
aryanna
12 Oct 2008, 22:07
asa suntem si noi, chiar daca avem o relatie super ok noi suntem oarecum cu banii separati in sensul ca nu-mi place sa-l aud ca de ce iti iei atatea haine si eu cam cheltui banii pe haine deci ar avea ce zice zi de zi
plus ca are si el cheltuielile lui care nu-mi convin gen folie pe masina, nush ce cip tot pe la masina care mi se par absolut fara sens deci prefer sa munceasca el pentru mofturi nu eu. si uite asa evitam anumite discutii.

am vazut si eu relatii cand ea isi lua nush ce oarfum sau bluza ca si-a luat el si ce ea sa nu-si ia la fel desi a zis ca nu cred ca-i place dar sa fie acolo
Petro79
12 Oct 2008, 22:32
Si eu in toate relatiile anterioare am stat separat cu banii si nu am avut niciodata motiv de discutii. Despartirile au intervenit din cu totul alte motive.
Si cu sotul meu la inceput am stat separat si nici acum in ziua de salariu nu scoatem fiecare toti banii de pe card sa-i punem la o pusculita comuna. Insa inevitabil lucrurile s-au schimbat odata ce am realizat &#8222;investitii comune&#8221; - a se citi rate la banci. Am inteles si acceptat amandoi ca trebuie sa facem oarece sacrificii, nu-l pot lasa doar pe el sa plateasca ratele si eu sa-mi iau tot ce vrea muschiul ca doar e salariul meu, sunt banii munciti de mine.
Acum, cand avem vreunul dintre noi cate un &#8222;moft&#8221;, evaluam impreuna daca necesar sa ni-l satisfacem, dar fara sa contabilizam apoi (gen &#8222;Pai tu ti-ai luat GPS, vreau si eu acum bluza aia de la Zara&#8221;)
mihaela_mihaela
13 Oct 2008, 08:43
Aryanna am si eu o intrebare pentru tine si pentru fetele care sunt fiecare cu bani separati.
In cazul in care (si inevitabil asa ceva se intampla) trebuie sa cumparati un frigider, masina de spalat sau mai stiu eu ce aparat electrocasnic, cine il cumpara?
evenstar
13 Oct 2008, 09:59
Mihaela, eu stiu ca esti suparata acum si, de altfel, sunt convinsa ca nu BANII sunt problema intre voi, ci aceasta e mult mai adanca... Dar, ca sa-ti raspund la intrebarea asta... eu cred ca ti-am mai spus o data situatia noastra, la inceput. Eu stau in casa lui, facuta din banii si pe terenul donate de parintii lui. E casa LUI, si asa va ramane pana la sfarsitul vietii. Nu stiu cum sa explic foarte bine chestia asta - e "acasa", dar nu-i "casa mea" - chiar daca stau aici de 3 ani, chiar daca spal podele, geamuri etc, cand vorbesc cu el zic "acasa", dar "casa ta". asa simt eu...
De-a lungul timpului am cumparat diverse obiecte electrocasnice din banii mei - aer conditionat, masina de spalat vase, aspirator etc, dar si covoare, piese de mobilier... N-am discutat despre "impartirea" lor, ca n-am avut de ce, dar sunt absolut sigura ca, daca ar fi sa plec de la el, as pleca luand cu mine ceea ce am cumparat eu. De altfel, pentru tot ce am cumparat, facturile sunt pe numele meu. E firesc...
In privinta banilor... el castiga mult mai mult decat mine, e drept. Nu punem banii in "pusculita", el da o suma in casa periodic (nu are salariu, deci nu o da pe o data fixa, ci in momentull in care primeste banii), pe care eu o administrez... dar eu, sincer, nu stiu niciodata cati bani castiga el cu totul, nici ce cui da din ei... poate mi-ar spune, dar nu ma intereseaza. Din mare parte, tot mie imi cumpara diverse prostii, cadouri etc. Dar nu mi-am pus vreodata problema sa-i iau, sa-i pun pe un loc au ai mei sau altceva de genul asta...
Ce vreau eu sa zic e ca o casnicie poate functiona foarte bine si asa. Nu e envoie neaparat de o centralizare a veniturilor. Tot asa, un om poate locui o viata intr-o casa care nu-i pe numele lui si din care nu ar lua nimic la divort, si sa fie fericit. La voi nu mostenirea lui e problema. Aceasta a scos la iveala probleme de alta natura. Intr-adevar, poate daca nu venea nu aflai niciodata cu adevarat langa cine ai ales sa traiesti. Dar asta nu inseamna ca problemele voastre sunt generate de bani, ci de anumite trasaturi de caracter etc.
Farfalla
14 Oct 2008, 09:13
Draga mea fi tare,si o sa vezi ca pana la urma o sa se rezolve toate!:*
Imi pare foarte rau , dar sunt sigura ca D-Zeu nu te lasa singurica,te tine si in clipele astea de manuta si iti da putere sa intorci pagina!
Ai grija de tine si sa stii ca noi vom fi tot timpul aici pentru tine!:">
meliaro
14 Oct 2008, 12:48
Si noi avem tot banii separat. Avem un cont in banca unde fiecare da, in functie de cat castiga, un procentaj din salariu pentru mancare, ipoteca, apa, lumina, gaz, si electrodomesticele sau lucrurile din casa care se cumpara, veterinarul, doctorii, medicamentele. Vacantele tot din contul comun se platesc, iar mesele la restaurant la fel.Si mi se pare perfect normal. Ceea ce mai ramane fiecare face ce vrea cu el, in general ne cumparam haine sau nimicuri.

De ce sa ma simt vinovata sau sa-mi zica A. ceva ca mi-am cumparat un parfum de 100 E? De ce sa ma enervez cand si-a cumparat nu stiu ce lanterna?

Si asa fiecare are ''independenta'' lui financiara. Iar cum pe noi nu ne-a ajutat nimeni cu nimic, ne-am cumparat noi singuri de la casa pana la linguri si furculite, totul se va imparti in mod egal daca se va intampla ceva.
Farfalla
14 Oct 2008, 18:58
Da dragea mea,ai dreptate dar asta ati hotarat-o in 2!:"> Ati fost amandoi de acord ca asa ii cel mai bine pentru voi!Problema ii cand deciziile de genul asta se iau de unul singur,fara sa se sfatuiasca inainte!Cred ca asta doare cel mai mult, cand esti pusa in fata faptului implinit!:* =;
compact
15 Oct 2008, 09:36
noi avem banii la comun - eu stiu cat castiga, el stie cat castig, banii ii scoatem de pe card si ii avem in casa - oricum trebuie sa platim ratele, facturile curente, sa facem cumparaturi (trebuie sa platesc cash) etc

bineinteles ca fiecare are un buget pt cheltuieli personale - pachet la serviciu, nimicuri, dar pentru lucrurile importante ne consultam si e f bine....daca nu am fi facut-o acum as fi avut un laptop nou cu care nu as fi avut ce sa fac (avem 2 PC-uri si fiecare are laptop de la serviciu, in plus eu nu am voie sa car greutati - nici 3-4 kg cat are laptopul....). era o oferta f buna, dar eu nu aveam ce sa fac cu el si daca nu m-ar fi temperat sotul am fi avut in acest moment 5 calculatoare pt 2 oameni =))
si eu il temperez cu masina....asa ca e perfect ca avem banii la comun, si i-am avut de cand ne-am mutat impreuna, chiar daca nu ii puneam intr-un plic, dar faceam calcule pe banii nostrii....(stateam in camin)
4499ELENUTA
15 Oct 2008, 21:26
Pt mine impreuna inseamna de la a manca amandoi pana la a cheltui impreuna si atunci mi se pare firesc sa impartim totul..chiar si salariile..nu stiu pt mine e putin ciudat,adica eu m-as simti jignita,totusi suntem casatoriti...parerea mea personala:D
chika
16 Oct 2008, 10:40
ce se intampla atunci cand unul castiga mai mult si celalalt mai putin? cand unul ramane fara bani? nu sunt de acord cu banii separati.
motzata
16 Oct 2008, 11:21
In linii mari, nu sunt de acord cu banii separati intr-o relatie/casnicie ...
La mine asa a fost ... nu am stiut cativa ani buni cat castiga "sotul" daca ii mai pot spune asa ... pana nu am gasit DIN GRESEALA o hartiuta unde era notata decizia de marire a salariului ...
Nu stiam ce face cu banii ... desi, nu ma pot plange ca mi-a lipsit vreodata ceva ... insa ... si ascunsul (chiar daca partial al adevarului) tot tradare se numeste, cel putin in viziunea mea ...
gabriela_rgh
16 Oct 2008, 11:25
Fetelor, pentru mine familia inseamna a imparti totul si la bine si la greu.Fiecare stie cat castiga celalat, banii sunt la comun, platim intai datoriile si apoi din ce ramane ne sfatuim amandoi si decidem ce ne mai trebuie.Asta nu inseamna ca daca eu imi doresc ceva sau el nu tinem cont de dorinta fiecaruia, insa comunicam si asta e cel mai important.Pai si cand apare un bebe ce facem?Tot fiecare cu banii lui in cazul in care banii sunt separati?Sau va fi ceva de genul "fiecare cu copilul lui"?
Tzitzi_mic
16 Oct 2008, 11:40
:)>- De acord. Luam amandoi salariile,platim banca,cheltuieli si de resul trebuie sa cumperi mancare si chestii pt casa(ma refer la din astea consumabile:detergent,sampon,dar nu numai),apoi lucruri pt noi. Altfel nush cum sa faci..tu cumperi sa zicem..1salam,el mananca din el(desi a fost din salariul tau) si ajungi la minuni de genul..cumpara-ti pe banii tai?sau nush cum sa tii banii separat, adica cine,ce sa cumpere?ca daca traiesti in aceeasi casa,mananci la comun,folosesti lucruri cumparate-eu chiar nu as sti sa fac socoteala. Deci,sa zicem abonamentul la net,cablu,nush ce se plateste de catre cine?socotim cat le foloseste fiecare?:-? Deci astea m-ar depasi...Si vb ta..cu bebe..tu din salariul tau ii cumperi pampersi,eu ii iau 2costumase si 1ulei de corp ca sa coste tot atata??[-( Geezzzz..dar poate ne explica cineva mai pe indelete cum se tine cont de toate cand pui banii separat.:-?
maryane
16 Oct 2008, 12:23
Nu-mi place sa cred ca uneori banii ajung sa distruga dragostea. "Facem bani pentru a trai nu traim pentru a face bani" asa cred eu.Noi tinem banii impreuna nu s-a pus niciodata problema ca el sau eu am adus mai mult sau mai putin banii acasa. Acum eu sunt in cautarea unui loc de munca si doar el aduce banii in casa ...dar niciodata nu mi-a pus interditii sau cine stie ce ca sunt banii lui. Banii sunt ai nostri...eu sunt contabila casei dar ne sfatuim intotdeauna ce si cat trebuie sa cheltuim.
roxyroxana
16 Oct 2008, 15:38
sunt de acord cu tine ... =D>
fiecare poate sa-si ia ce vrea ... din banii nostri dar mai intai se iau cheltuielile ... si din ce ramane ... vom lua exact ce avem nevoie ... sau ce ne dorim ....
stefania_a
16 Oct 2008, 21:03
nici mie nu mi se pare normal k fioecare sa fie cu banii lui. ce faceti cand platiti ratele, utilitatile? fiecre pune jumi-juma? la cumparat mancarea la fel? eu nu sunt de acord cu astea. banii sunt la comun. daca unu vrea ceva isi cumpara din banii nostri, nu din banii lui, fara sa fie discutii de genul: de ce ti-ai cumparat....si apropo...in cazul in care cel care castiga mai putin, daca ramane fara bani, ia cu imprumut de la cel care castiga mai mult? pai daca fiecare e cu banii lui, asta nu mi se mai pare o adevaraat familie. hai sa fim fiecare cu froigiderul lui, masina lui de spalat, etc daca tot suntem cu banii separat. eu una chiar nu inteleg situatia asta: separat cu banii. sau poate nu sunt eu in pas cu moda, daca asta o fi moda acum...dar prefer sa ramanem cu banii...la comun....:>
evenstar
16 Oct 2008, 21:34
Mai, cred ca noi, cele care am scris despre "banii separati", incercam sa spunem ceva. Ca nu se masoara neaparat asa iubirea, Chiar nu cred ca vreuna dintre voi ar putea spune cu inima curata ca pe ea o iubeste barbatul mai mult decat ma iubeste al meu pe mine, numai pentru ca el vine acasa cu fluturasul de salariu si "varsa" banii in plicul comun. NU se pune problema asa. Fiecare relatie e diferita.
Sigur ca daca "partile" au opinii diametral opuse in privinta finantelor, se ajunge la conflict. Dar daca nu, nu... In ceea ce ma priveste, cred ca as si avut o strangere de inima daca as fi primit o mostenire, de la parintii mei, de exemplu, bani munciti de ei, sau o casa cumparata cu bani munciti de ei, si sotul meu si-ar fi manifestat dorinta, sub o forma sau alta, de a schimba actele de proprietate ca sa apara si el acolo... Pana la urma, ai mei muncesc pentru mine, nu pentru el. Si reciproc. Nu am de ce sa fiu coproprietar pe un teren donat de soacra-mea. Nu-i treaba mea. In plus, nu se stie ce-ti rezerva viata...
Acest comentariu NU l-am facut referitor la situatia mihaelei, despre care am mai zis ca mi se pare mult mai complexa si problemele-s de alta natura. Doar am raspuns celor care au sustinut ca "casnicie= totul la comun". Nu-i obligatoriu sa fie asa, si asta nu face casnicia mai putin durabila...
tina19
16 Oct 2008, 22:04
eu pot accepta amandoua variantele atata timp cat se platesc facturile si nu sunt datorii si cat timp nu se ajunge la discutii.
oarecum si noi suntem separati cu banii.
adica: sotul imi aduce salarul, luam chiria si banii mei. din astia se platesc facturile, banca, cheltuieli casa, masa, copil etc.
pe langa acesti bani ne mai intra si altii. o parte ii vad alta parte nu-i vad. dar pt ca nu i-am vazut sotul i-a pus la pusculita si mi-a facut cadou vacanta, bijuterii, s-au folosit cand am ramas pe chituci (ca se mai intampla) sau i-a bagat el in masina.
nu-l intreb ce face cu banii si nu ma intreaba ce fac cu banii, pe ce-i cheltuiesc. se enerveaza cand incep cu faze de genul "mai, tu stii cat a venit lumina?" sau "am cheltuit pe mancare o suma enorma!". nu-i place sa-i detaliez. considera ca daca am luat una alta inseamna c-am avut nevoie. nu face crize ca-mi iau haine, parfumuri iar cand vine vorba de copil nici nu se poate pune problema. eu ii cumpar multe lui Andrei si chiar cheltui mult cu copilul dar n-a fost o problema niciodata.
eu cred ca la inceputul unei relatii lucrurile trebuie discutate, mai ales despre bani trebuie discutat pe larg si cazut la intelegere.
amarna
16 Oct 2008, 22:14
Mi se pare egoist din partea lui sa iti ceara sa participi cu o parte din bani. Sunteti casatoriti si un sot iubitor nici nu ar trebui sa gandeasca asa.:| Dar totusi nu stim cum gandeste fiecare, gandeste-te bine inainte de a semna. Eu una nu as semna nimic.
evenstar
16 Oct 2008, 22:19
Da, corect! In mare, cam asa e si la noi. In sensul ca nu impartim facturile (de regula le plateste el =))), dar nici nu vine sa-mi puna in brate banii care-i vin din firma. daca am nevoie de ceva, cer. Daca isi aminteste, ma intreaba daca imi trebuie bani, si de regula imi da si daca nu-mi trebuie atunci.
Totusi... are in banca o suma de bani care a venit dintr-o mostenire impartita cu sora lui. Aceia sunt banii lui. Nici nu ma gandesc sa il intreb de ei, sau sa am pretentia la o parte din ei pentru ca-s nevasta-sa... Daca are chef sa-si cumpere gadgeturi din toti, n-are decat;))
mirrella81
16 Oct 2008, 22:20
Sunt total de acord cu Evenstar!
Parintii mei au muncit o viata intreaga sa imi dea un apartament. Ar fi lipsa de respect fata de munca lor de o viata sa ajunga bun de impartit intre mine si sotul meu. Dar stiu ca nici el, vreodata, nu mi-ar cere asa ceva.
Cat despre banii la comun.....am si eu o intrebare: daca unul din soti nu are decat un salariufictiv pe fluturas, iar el e platit la comision cum puteti sti cat castiga??
Noi nu tinem banii la comun. Bine, de altfel el castiga muult mai mult ca mine, asa incat si cu banii mei si fara tot aia e! Platile le facem...fiecare cum are drum in oras.
Mi se pare chiar OK ca fiecare sa aibe banii lui, asta nu inseamna aboslut nimic cu ata mai mult nu consider o "tradare" cum spune o miresica mai sus.
Goldmoon
17 Oct 2008, 10:14
Hai sa va zic cum se vede problema, un pic "din afara discutiei". Am citit ce s-a scris in ultimele pagini si cred ca ne legam foarte tare de niste cuvinte "separat" si "la comun", cand de fapt procedura e oarecum aceeasi (cu mici detalii diferite).

Eu pana sa citesc aici eram convinsa ca avem banii "la comun". Citind... mi-am dat seama ca m-as incadra foarte bine si la "separat". Si va explic...
Eu am contul meu pentru salariul meu, cu cardul aferent - care e la mine. El nu are un salariu fix, ii vin veniturile cand ii fac eu facturile pentru clientii lui. Asa ca este contul firmei, iar cardurile respective sunt la el. Da... stiu cat facturam si cat incasam (ca ii gestionez eu partea asta). Dar nu m-a interesat niciodata sa am semnatura in banca sau sa imi faca card si mie. Sunt banii nostri care ne ajuta sa construim ceva IMPREUNA.

Eu consider totusi ca banii sunt la comun. Chiar daca sunt "separat", sunt cam aceeasi bani din care facem cheltuielile. Cand mergem la cumparaturi o data platim cu cardul meu, altadata luam pe cardul lui (ne intelegem din priviri :-p). Nu au fost niciodata probleme si nici nu cred ca vor fi.

Eu prin bani "separati" as intelege daca in momentul in care trebuie platit curentul (sau orice altceva) se face factura 50%-50% si fiecare pune partea lui. Iar metoda asta se aplica de fiecare data pentru toate cheltuielile "comune". Iar in cazul asta, mi se pare mai mult o relatie intre colegi de apartament, decat intre doua persoane care se iubesc, comunica, etc.
motzata
17 Oct 2008, 10:19
NU sunt de acord si nu consider ca e bine ceea ce spui aici ca se intampla, dar iti respect parerea.
Eu ce am postat mai sus am postat din proprie experienta, chestiuni traite de mine. Exact cum gandesti tu acum gandeam si eu ... si mama chiar mi-a spus ca nu e bine sa stam fiecare cu banii lui ... si eu pe atunci credeam ca vorbeste prostii si ca ... na batranetile ... insa acum ii dau atata dreptate ...
In momentul in care esti casatorit sau ai o relatie cu cineva se presupune ca si bucuriile si necazurile le imparti ... deci NU trebuie sa existe banii tai sau banii mei ... ci banii NOSTRI, un loc comun de unde fiecare poate lua atat cat are nevoie, si bineinteles cu stirea celuilalt ... Sa nu intelegi ca e un fel de "imi dai voie?" ... nu ... e un fel de respect si un fel de a-ti consolida relatia ... cel putin eu asa vad acum lucrurile ...
Chiar daca am 10 lei ... si el are 1000000 lei salar ... ambele venituri (REALE, fara minciuni de genul "iubita mea ... eu castig atat ..." si de fapt ... e cu totul o alta suma ...) ajung in casa ... dupa care impreuna in cuplu se decide ce si cum se face cu acesti banuti.

punct!

Cam atat am avut eu de spus, asta e parerea mea, NU SUNT de acord cu banii separati intr-un cuplu, insa respect parerea si deciziile fiecaruia!

>:D<
GabrielaS
17 Oct 2008, 10:22
Citind ce scrieti voi aici si gandindu-ma si la situatia noastra, eu nu cred ca exista bani la comun 100% si nici separati 100% intr-o familie(cu acte sau fara, un cuplu care sta deja impreuna e ca o familie).

Eu as putea spune ca atunci cand eram fiecare student si cu banii de la printi, as zice ca eram cu banii separati, incercam sa platim jumi-juma pentru ca nu era corect ca uni din parinti sa tina si pe celalat, dar cand unu ramanea fara bani sau avea nevoie de mai multi decat avea ne ajutam intre noi, si oricum tot ce ne ramanea in plus si nu cheltuiam erau pusi deoparte pentru vacanta impreuna.

Dupa ce ne-am mutat impreuna si aveam salariile noastre, eu as spune ca avem banii la comun, dar altii poate ar spune ca nu e asa pentru ca noi folosim numai salarul lui pentru toate cheltuielile iar al meu intra pe card si sta la banca si il folosim cand mergem in concediu, sau cand am luat masina, adica il tinem la ciorap pana o chemtuiala mai mare. Al meu mai are mici venituri de pe teren, sau din pariuri sportive pe care uneori le strica pe ziare si reviste cu sport sau pt masina, si alteori imi cumpara mie ceva sau ii da "la ciorap" cand avem in plan o achizitie mai serioasa. Tot la fel si eu as putea oricand sa-mi iau ce vreau si imi mai iau si eu lucruri care mi le doresc.

Eu cred ca echilibru e undeva la mijloc nici separat total sa te apuci sa imparti fiecare factura, chiar si pretul unei paini, dar nici sa nu aiba fiecare acolo ceva bani cu care sa isi faca o pofta. Si asta functioneaza atata timp cat amandoi in cuplu sunt responsabili, "trag la aceasi caruta in aceasi directie" si fac totul sa fie bine in familie pentru ca nu cred ca cele care zic ca tin banii separat ar fi la fel de impacate cu asta daca sotul lor ar strica toti banii pe bautura si alte femei de exemplu si nici cele care zic ca le e bine cu ei in comun nu cred ca le-ar fi la fel de bine daca ar trebui sa se roage de sot 3 zile sa isi cumpere un parfum.

In momentul in care fiecare are incredere ca perechea lui face totul pentru familie inclusiv la partea materiala nici nu simti nevoia sa controlezi fiecare banut pe care il cheltuie celalalt dar simti nevoia sa discuti la comun achizitiile mai serioase, iar cand unu sau amandoi incep sa "traga la alta caruta sau in alta directie" atunci deja oricum problema e de relatie si cuplu nu doar de cum impartim banii.
GabrielaS
17 Oct 2008, 10:23
Goldmoon, ne-am gandit la acelas lucru si am scris in acelas timp >:D<
evenstar
17 Oct 2008, 10:37
Da, ai dreptate, conteaza destul de mult cum definesti problema... ceea ce tu intelegi ca fiind la comun, altii ar numi separat pentru ca nu strangi banii in plic sau nu-i tii tu pe toti...

Ma rog, daca e vorba de salariile lunare si plata facturilor, da, mi se pare aiurea si mie sa le faci 50-50... Dar cand vine vorba de proprietati din mosteniri/donatii, mi se pare ca lucrurile se schimba. Eu nu as fi de acord niciodata sa impart cu un barbat, oricine ar fi el, munca parintilor mei.
GabrielaS
17 Oct 2008, 10:39
Un exemplu trist in care ea considera banii la comun iar el separati.
El castiga o suma, ea o alta suma. La el suma nu e fixa, e in functie de ore si multe altele. Ea stie ca venitul lui e fix. El cand primeste salarul duce suma fixa acasa si restul isi opreste. Nimic grav ati zice poate inafara faptului ca el cu asta o minte pe ea, dar poate are si el dreptul la bani de buzunar si poate altfel nu i-ar primi, deci poate el a ajuns sa o minta pentru ca alfel ea nu l-a inteles. Ce e trist aici, ca din lipsa de comunicare a ajuns sa isi ascunda lucruri. La concluzia asta am ajuns eu la inceput. Apoi am vazut mai multe. Ei au un copil, veniturile lor sunt prea mici pentru a-si putea toti 3 face poftele si asa unii trebuie sa mai renunte.Uneori e prea putin venitul si pentru o viata decenta. Evident ati zice renunta parintii sa ofere copilului si nu ma refer la mofturi de nu stiu ce mobil si ce jucarie scumpa, ci la hainute de scoala si caiete destule pentru fiecare materie, eventual o ciocolata la 1-2 spatamani.
In situatia asta el care isi opreste o parte din salar nu strange pentru un weekend la padure cu familia, nu strange bani pentru cadou de Craciun familei, el isi cheltuie banii pe ciocolati si sucuri pentru ca e pofticios si mananca singur la lucru fara sa duca la copil sau la nevasta. In situatia asta o inteleg si pe ea ca tine cu dintii de fiecare banut si nu mai e acceptabil dupa parerea mea sa tina el banii lui separati.

Noi discutam aici ca familii care ne putem palti facturile, ne putem cumpara ce ne dorim, un parfum, un gadget pentru masina, si totusi banii ne ajung, dar eu am trait si in situatia in care un iaurt de fructe era sarbatoare si cunosc foarte multi care asa traiesc si in situatiile astea grele e mai greu de inteles ca fiecare trebuie sa aiba o bucatica acolo pentru o pofta proprie si sa iubeasca destul de mult familia cat sa renunte la pofta lui pentru pofta comuna a familiei.
Pupica
17 Oct 2008, 10:42
In mare, cam asa e si la noi. In sensul ca nu impartim facturile (de regula le plateste el =))), dar nici nu vine sa-mi puna in brate banii care-i vin din firma. daca am nevoie de ceva, cer. Daca isi aminteste, ma intreaba daca imi trebuie bani, si de regula imi da si daca nu-mi trebuie atunci.
Totusi... are in banca o suma de bani care a venit dintr-o mostenire impartita cu sora lui. Aceia sunt banii lui. Nici nu ma gandesc sa il intreb de ei, sau sa am pretentia la o parte din ei pentru ca-s nevasta-sa... Daca are chef sa-si cumpere gadgeturi din toti, n-are decat;))


Eu prin bani "separati" as intelege daca in momentul in care trebuie platit curentul (sau orice altceva) se face factura 50%-50% si fiecare pune partea lui. Iar metoda asta se aplica de fiecare data pentru toate cheltuielile "comune". Iar in cazul asta, mi se pare mai mult o relatie intre colegi de apartament, decat intre doua persoane care se iubesc, comunica, etc .

Asta ca sa va oripilez asa de dimineata...noi chiar impartim facturile <:-P
Sistemul aici este altfel decat in tara, majoritatea cuplurilor fac acte notariale.
Noi nu am mers la notar dar am pus pe hartie in mare cat sunt cheltuielile casei, cat e ipoteca, cam cat se plateste pe mancare, etc. la care am adaugat cam 10% pentru diverse. Am facut un cont comun in care varsam amandoi bani lunar. Ce ne ramane din salariu, intra in conturi separate si fiecare isi plateste masina, asigurarile, toalele, cadouri, etc. Cand va veni bebeul vom pune mai multi bani in contul comun si cu asta basta.
Chiar daca nu avem portofel 100% comun nu inseamna ca ne iubim sau ne respectam mai putin. Si nici nu ne-am transformat in colegi de apartament :-p . Ne iubim, ne respectam, comunicam...dar mi s-ar parea absurd ca in caz de doamne fereste divort el sa aiba pretentii la savingul din contul meu personal sau la casa din Romania.
evenstar
17 Oct 2008, 10:52
Pe mine nu ma oripilezi. Mie mi se pare ok orice varianta, atata timp cat cei doi cad de acord.

Acum cred ca alta e confuzia aici. Si ea s-a nascut din nivelul material luat in considerare. Daca cei doi au venituri care le ajung strict sa subziste, daca salariile celor doi abia ajung pentru acoperirea utilitatilor, intr-adevar, e complicat spre imposibil sa tii banii separat. Da, intr-o familie in care venitul cumulat e de 2000 ron, si platesc intretinerea 400, lumina inca 100, alte utilitati sa zic inca 300, mai au si o rata la banca de 400 ron, mai raman 800 ron din care trebuie sa traiasca o luna cu tot ce inseamna asta - mancare, produse de igiena etc. Nu ai de unde sa mai si separi. Din pacate, la noi cam asta e situatia in majoritatea familiilor tinere.

Dar in alte situatii, in care au venituri sensibil mai mari, sau in care vin sume din alte surse extrasalariale, sa zic asa, lucrurile se schimba. Sa presupunem ca eu mostenesc o vila dupa ai mei. De acolo as avea un venit constant din chirie de, sa zicem, 1000 euro, pe langa ceea ce castig eu lunar. Aceia ar fi banii MEI. Parintii mei au muncit si au strans bani, au facut o investitie pentru mine si copiii mei, nu pentru tatal lor... Asa vad eu lucrurile...
GabrielaS
17 Oct 2008, 11:03
Cred ca atata timp cat tu te gandesti la banii tai ca o investitie pentru tine si copii tai, sotul tau care te iubeste si tot la tine si copiii vostri se gandeste, nu va avea niciodata nimic impotriva impartirii banilor. Si probabil ca stie ca daca el ar ramane fara nici un venit o perioada si fara nici un ban nu l-ai lasa nemancat asa ca de fapt totul e ok in familia voastra, indiferent de cum spuneti voi ca tineti banii impreuna sau separat. Dar daca sa ai banii tai ar insemna pentru tine sa te distrezi o viata departe de copii si sot sigur ar avea ceva de obiectat si cred ca nici atunci la adresa banilor ci la adresa comportamentului tau...sau daca el nu s-ar mai stradui sa contribuie la venitul familiei ci s-ar multumi cu ce ai tu de la printi sau chiar ce are le de la parinti poate nu ai fi nici tu multumita de comportamentul lui. Scuza-ma acum am exemlificat pe tine, dar ma refer mai mult in general.
Cam asa e si in general echilibru la bani exista atata timp cat cuplul e ok, cand relatia scartaie cred ca banii sunt doar o scuza, pentru ca sunt atatia care in loc de cina se tin in brate dar sunt fericiti ca se au si sunt atatia care au mai mult decat ar putea cheltui o viata si tot nu se inteleg.
Pupica
17 Oct 2008, 11:17
Cred ca atata timp cat tu te gandesti la banii tai ca o investitie pentru tine si copii tai, sotul tau care te iubeste si tot la tine si copiii vostri se gandeste, nu va avea niciodata nimic impotriva impartirii banilor. Si probabil ca stie ca daca el ar ramane fara nici un venit o perioada si fara nici un ban nu l-ai lasa nemancat asa ca de fapt totul e ok in familia voastra, indiferent de cum spuneti voi ca tineti banii impreuna sau separat. Dar daca sa ai banii tai ar insemna pentru tine sa te distrezi o viata departe de copii si sot sigur ar avea ceva de obiectat si cred ca nici atunci la adresa banilor ci la adresa comportamentului tau...sau daca el nu s-ar mai stradui sa contribuie la venitul familiei ci s-ar multumi cu ce ai tu de la printi sau chiar ce are le de la parinti poate nu ai fi nici tu multumita de comportamentul lui. Scuza-ma acum am exemlificat pe tine, dar ma refer mai mult in general.
Cam asa e si in general echilibru la bani exista atata timp cat cuplul e ok, cand relatia scartaie cred ca banii sunt doar o scuza, pentru ca sunt atatia care in loc de cina se tin in brate dar sunt fericiti ca se au si sunt atatia care au mai mult decat ar putea cheltui o viata si tot nu se inteleg.

In general ai dreptate Gabi. Bineinteles ca daca unul dintre noi ar ramane fara slujba celalalt nu l-ar da afara din casa sau l-ar tine nemancat...asta deosebeste partenerii de viata de colegii de apartament. Si bineinteles ca daca banii ar fi insuficienti ne-am stradui amandoi sa rezolvam problema. Si asta pentru ca...eu nu sunt foarte amatoare de lozinci de genul dragostea tine de foame...sincer, nu prea cred ca functioneaza...
GabrielaS
17 Oct 2008, 11:34
Eu cred ca dragostea tine de foame atunci cand amandoi sunt flamanzi impreuna si amandoi fac tot posibilul sa le fie mai bine si nu cand unu se rupe pentru amandoi si celalalt se consoleaza cu lozinca si nu face nimic.
evenstar
17 Oct 2008, 11:40
Cred ca atata timp cat tu te gandesti la banii tai ca o investitie pentru tine si copii tai, sotul tau care te iubeste si tot la tine si copiii vostri se gandeste, nu va avea niciodata nimic impotriva impartirii banilor. Si probabil ca stie ca daca el ar ramane fara nici un venit o perioada si fara nici un ban nu l-ai lasa nemancat asa ca de fapt totul e ok in familia voastra, indiferent de cum spuneti voi ca tineti banii impreuna sau separat. Dar daca sa ai banii tai ar insemna pentru tine sa te distrezi o viata departe de copii si sot sigur ar avea ceva de obiectat si cred ca nici atunci la adresa banilor ci la adresa comportamentului tau...sau daca el nu s-ar mai stradui sa contribuie la venitul familiei ci s-ar multumi cu ce ai tu de la printi sau chiar ce are le de la parinti poate nu ai fi nici tu multumita de comportamentul lui. Scuza-ma acum am exemlificat pe tine, dar ma refer mai mult in general.
Cam asa e si in general echilibru la bani exista atata timp cat cuplul e ok, cand relatia scartaie cred ca banii sunt doar o scuza, pentru ca sunt atatia care in loc de cina se tin in brate dar sunt fericiti ca se au si sunt atatia care au mai mult decat ar putea cheltui o viata si tot nu se inteleg.

Pai, de aceea am si zis ca toata povestea asta nu se aplica atunci cand e vorba de cheltuielile necesare subzistentei, ci abia dupa ce toate acestea sunt indeplinite. Daca am castiga amandoi cate 1000 euro pe luna, de exemplu, nu mi s-ar parea necesar sa-l intretin din banii veniti din mostenire.
evenstar
17 Oct 2008, 11:42
Nici eu nu cred in asta. Nu ma vad fericita mancand paine muiata in ceai si peticind sosete in bratele iubitului meu. sa dea Domnul sa nu aflu cum as reactiona...
Pupica
17 Oct 2008, 11:42
Eu cred ca dragostea tine de foame atunci cand amandoi sunt flamanzi impreuna si amandoi fac tot posibilul sa le fie mai bine si nu cand unu se rupe pentru amandoi si celalalt se consoleaza cu lozinca si nu face nimic.

Iti doresc din toata inima sa NU ajungi sa testezi pe pielea ta...eu cunosc destule cazuri in care desi initial sustineau sus si tare sa nu pot trai unul fara celalat au ajuns sa se desparta pentru ca unul din doi a gasit o gasca mai grasa in alta ograda!

Nici eu nu cred in asta. Nu ma vad fericita mancand paine muiata in ceai si peticind sosete in bratele iubitului meu . sa dea Domnul sa nu aflu cum as reactiona...

Adica o sa-l pui sa si le coasa singur :-? ??? Inseamna ca nu-l iubesti suficient ;))
GabrielaS
17 Oct 2008, 12:56
Eu ma referam ca - iubirea tine de foame atunci cand amandoi flamanzesc impreuna - adica atunci cand amandoi se lupta impreuna si fac ceva sa le fie mai bine impreuna. In situatia in care unu se duce dupa gasca din curtea altuia atunci acela nu a mai luptat sa le fie bine impreuna ci doar lui indiferent de consecinte.
Adevarul e ca ii multumim la Doamne-Doamne in fiecare zi pentru tot ce avem, pentru ca am realizat multe, si nu vreau sa uit niciodata perioadele mai grele material care pe noi ne-au unit. Nu a fost foarte grav, dar aveam ocazia sa ne uitam in ograda altora fiecare la randul lui si tot in ograda noastra ne-a placut mai mult. Eu lucrez intr-un mediu unde toti avem tot ce ne trebuie, si prietenii sunt la fel, si cam uita lumea sa se bucure de maruntisurile de toata ziua, dar al meu are si colegi modesti, pe care pe unii ii admir ce bine s-au descurcat cu putinul pe care il au sa faca oameni adevarati din copii lor, si pe altii ca si cel de care am scris mai sus i-as bate. El mai umbla si pe sate pe unde il duce munca si acolo de multe ori i se rupe lui sufletu chiar daca e barbat si nu asa sensibil ca mine... dar asta nu mai are lagatura cu subiectul.

Eu cred ca banii nu sunt un motiv suficient pentru a rupe o relatie ci modul de folosire al lor si lipsa de intelegere in ceea ce ii priveste este.
Goldmoon
17 Oct 2008, 13:36
A... nu ma oripilezi deloc, nici pe mine. :) Important e sa fie pentru voi varianta cea mai buna si sa va simtit confortabil cu ea.
Pana la urma fiecare procedeaza in diverse feluri bazate pe experiente si convingeri.

Noi nu ne-am pus la masa sa discutam "cum facem cu banii". Totul a venit foarte natural si ne-am format niste obiceiuri pe masura ce relatia noastra a progresat.

Vorbind despre mosteniri... chiar nu stiu. Inca nu am mostenit nimic, nici unul :P
Nu m-ar interesa deloc sa fie bunul respectiv pe numele meu (daca ar mosteni ceva). Dar nici nu cred ca m-ar deranja sa fie un bun mostenit de mine pe numele la amandoi.

Chiar nu mi-am pus problema niciodata, insa am incredere in el si ma gandesc ca la "bunurile noastre ale familiei" si nu ale mele si ale lui. Din discutiile cu ai mei cred ca ar fi de acord cu mine :"> (de ex: ne-a imprumutat tata niste bani ca sa luam un bun pe firma. Firma este a lui in acte, de bun de folosim din plin amandoi. I-a propus tatalui meu sa ii dea o hartie semnata de el prin care sa recunoasca acest imprumut, iar tatal meu i-a zis ca nu are nevoie)
Oi fi eu mai idealista de felul meu, dar nu vreau sa pornesc intr-o relatie gandindu-ma la divort si punand raul in fata.
Sper sa am aceeasi parere si peste 20 de ani :))
compact
17 Oct 2008, 14:11
pai tocmai asta inseamna o tradare - ea sa stie ca el castiga x si el sa castige x+y!

sotul meu castiga mai mult ca mine (mult mai mult), dar asta nu inseamna ca banii adusi de mine nu sunt importanti.....iar banii "la comun" nu inseamna ca fiecare nu isi poate lua ce vrea, in masura in care acest lucru e util/important - am dat exemplu ala cu laptopul care vroiam sa mi-l iau si acum sunt incantata ca nu l-am luat


eu pot spune ca noi avem banii la comun 100%


acelasi lucru il spun/cred si eu. mostenesc ceva - e al nostru, mosteneste ceva - e al nostru. pana si mama zice ce apartamentul ei o sa ne ramana noua ...

da, nu stiu ce se poate intampla peste 10 ani sau peste 20 ani....poate o sa fuga cu secretara blonda de 18 ani, dar eu ii acord increderea mea si el face la fel. ce se va intampla in viitor nu avem de unde sa stim....dar, acum, suntem casatoriti si ne iubim si avem incredere unul in altul

iar, pe de alta parte, mama a muncit pentru ea, a renovat apartamentul pentru ea, pentru confortul si placerea ei si nu consider acele investitii in apartament o investitie pentru mine
mirrella81
17 Oct 2008, 18:07
Eu primesc dar de nunta de la ai mei un apartament. Asa ca nu, mama nu a muncit ptr ea, a muncit ptr mine. Iar eu care am stat ani de zile in casa cu ai mei stiu cat de mult au muncit, nu as vrea ca acel apartament sa fie "al nostru". Este al meu.
Nu o sa fiu nicodata de acord ca un bun al parintilor mei sau o mostenire a mea sa devina comuna cu sotul meu. La fel, nu am pretentia la nici o mostenire de a lui.
Pana la urma devine comun tot ce e dobandit in timpul casatoriei, asa spune Codul familiei. Or, apartamentul meu e dobandit inainte de casatorie.
Nu sunt o romantica sa spun "ma marit ptr toata viata" Sigur, imi doresc din tot sufletul sa fie asa, dar nu poti fi sigur niciodata pe cel de langa tine. Realitatea e cu totul alta decat fanteziile mele.
Cand vorbim de un aparatment, o casa vorbim de zeci de mii de euro, poate sute. Cate dintre noi ne permitem acum sa ne cumparam un apartament? Nu cerd ca sunt egosita, cred ca sunt realista.
Asa ca eu una votez ptr situatia in care o mostenire sau un cadou facut de parinti de valoare mare....este numai a mea.
cristoiash
17 Oct 2008, 18:22
Pupici, vezi ca la contul de savings poate foarte bine sa aiba pretentii - doamne fereste, doar ca idee vorbind - fiindca e cistig dobindit in timpul casniciei si nu il poti tine deoparte. Chiar si cu un pre-nup nu poti separa decit banii si proprietatile mostenite si dobindite inainte de casatorie. Tot ce se dobindeste in timpul casniciei e dpdv legal trecut la impartire. Pensia la fel.
mirrella81
17 Oct 2008, 18:34
Contractele prenuptiale nu sunt legale in Romania si nici un act facut la notar in acest sens nu are valoare.
IN schimb la categoria bunuri proprii (ma refe la cele dobandite in timpul casatoriei) sunt destul de multe (mostenirii, castig la loto, premii, bunurile necesare desfasurarii profesiei etc).
cristoiash
17 Oct 2008, 18:35
Pupica e in Olanda, stiu despre ce vorbesc. La Romania nu ma bag, am auzit ca nu sunt valabile. Dar stii cum e? Depinde in ce tara e divortul.
ryanaro
17 Oct 2008, 18:54
sa va distrez putin:

socrii mei isi datoreaza reciproc bani. azi, o discutie ca multe altele:

el- am luat paine si lapte etc

ea- cat te a costat?

el- 5 lire

ea- poftim.

$-) $-) $-)
Ballet
17 Oct 2008, 18:56
Da ea nu consuma din ele? :-&
ryanaro
17 Oct 2008, 18:58
nu, el nu consuma din ele =)). ea ii datoreaza bani.

la fel se intampla cu sapunul, pasta de dinti etc. ;))
tina19
17 Oct 2008, 18:59
cred ca nu te plictisesti cu ei :)):)):))
ryanaro
17 Oct 2008, 19:01
ba ma plictisesc :-p vreau sa ma mut, ca nu mai poci #:-S

ps: precis urmeaza la decontat siropul de tuse :D
clipsy
17 Oct 2008, 19:05
:))) tare rau de tot
o intrebare indiscreta....si la hartia igienica se intampla la fel? :)))
Offf pana unde pot ajunge unii
iti tin pumnii sa reusesti sa te muti cat se poate de repede
bafta multa
ryanaro
17 Oct 2008, 19:11
sa fie >:D<

da, la fel si cu hartia igienica. :) orice, de fapt. eu nu vad sensul "datoriilor" de genul asta. poate imi explica vreuna din voi, ca eu nu pricep. :-\
ruxanda_zadnipru
17 Oct 2008, 19:24
Buna ! ma scuzati ca intervin in discutiile voastre! eu sunt trecuta prin divort si stiu cum e sa incerci sa demonstrezi ca ai avut ceva numai al tau.. am cheltuit o groaza de bani pentru un partaj hai sa zic nu partaj :demonstrare de bunuri proprii sau mosteniri... Am pierdut o groaza de timp,bani si stres! Parerea mea este! ...acum cind nu mai cred ca tot ce zboara se maninca...sa va asigurati dinainte!!!!!!!!! niciodata nu se stie ce va urma!si eu am o nunta in viitor,dar de data asta o sa incerc sa fac tot posibilul sa precizez sau sa fac ceva legal prin care sa dovedesc si sa demonstrez cu ce bunuri am contribuit eu la inceputul casatorii!
Pupica
17 Oct 2008, 19:32
Mda stiu...cand ne-am mutat impreuna si ne-am apucat sa cumparam mobila, casa, masini, etc...am mers la notariat. Si am stabilit ca toate bunurile dobandite impreuna se vor imparti 60/40 si nu 50/50, iar banii din savingul meu sunt doar ai mei. Nu sunt sigura ca mai este valabil actul si dupa casatorie dar...ma rog...e si o chestie de incredere. La noi totata familia lui stiu cum stam cu finantele dat fiindca tatal lui ne face actele pentru taxe...deci nu cred sa fie vreo problema. Nu e un tip prea materialist...dar...mai stii...nu vreau insa sa ma bag prin notariate prea des...ma simt nitel aiurea...
4499ELENUTA
17 Oct 2008, 21:04
Mai, cred ca noi, cele care am scris despre "banii separati", incercam sa spunem ceva. Ca nu se masoara neaparat asa iubirea, Chiar nu cred ca vreuna dintre voi ar putea spune cu inima curata ca pe ea o iubeste barbatul mai mult decat ma iubeste al meu pe mine, numai pentru ca el vine acasa cu fluturasul de salariu si "varsa" banii in plicul comun. NU se pune problema asa. Fiecare relatie e diferita.
Sigur ca daca "partile" au opinii diametral opuse in privinta finantelor, se ajunge la conflict. Dar daca nu, nu... In ceea ce ma priveste, cred ca as si avut o strangere de inima daca as fi primit o mostenire, de la parintii mei, de exemplu, bani munciti de ei, sau o casa cumparata cu bani munciti de ei, si sotul meu si-ar fi manifestat dorinta, sub o forma sau alta, de a schimba actele de proprietate ca sa apara si el acolo... Pana la urma, ai mei muncesc pentru mine, nu pentru el. Si reciproc. Nu am de ce sa fiu coproprietar pe un teren donat de soacra-mea. Nu-i treaba mea. In plus, nu se stie ce-ti rezerva viata...

eu una am inteles si am respectat fiecare opinie, doar ziceam ca mi se pare ciudat pt ca nu am fost pusa intr-o asemenea situatie dar sunt perfect de acord si stiu ca fiecare relatie e diferita si iubirea nu se masoara asa...iar in legatura cu mostenirea, intr-adevar nu stii niciodata ce-ti rezerva viata...trebuie sa fim precauti:-$
tina19
17 Oct 2008, 21:14
si eu si sotul suntem singuri la parinti. fieare v-om mosteni ceva de la ai nostri. eu un apartament el o casa (in alt oras). nu am pretentia ca acea casa sa fie si pe numele meu si nici el c-a apartamentul sa fie si pe el dar ce am luat impreuna este pe amandoi.
dar nici nu am venit cu texte de genul "bun stam la mama in apartament. tu cu ce vii? pui bani, contribui cu jumate din suma apartamentului?"
4499ELENUTA
17 Oct 2008, 21:27
si sotul meu a mostenit, de fapt a primit cadou de la parintii lui un apartament extrem de scump(cel putin pt mine) si nu am pretentia sa-l puna pe numele amandurora cu toate ca deja a facut asta(desi nu stiam).aseara chiar l-am intrebat ce parere are despre subiectul asta si mi-a zis ca lui i-ar place sa impartim totul si asa am aflat ca apartamentul este pe numele amandurora.hmmm...:-$
Volimte
18 Oct 2008, 19:14
si sotul meu a mostenit, de fapt a primit cadou de la parintii lui un apartament extrem de scump(cel putin pt mine) si nu am pretentia sa-l puna pe numele amandurora cu toate ca deja a facut asta(desi nu stiam).aseara chiar l-am intrebat ce parere are despre subiectul asta si mi-a zis ca lui i-ar place sa impartim totul si asa am aflat ca apartamentul este pe numele amandurora.hmmm... :-$

Foarte frumos din partea lui.
E o dovada ca te iubeste si are mare incredere in tine.

Am tot citit pe aici diverse raspunsuri ... 8-|
Stiu, e bine sa fim precauti in viata ... Dar e si tare ciudat sa-ti pastrezi anumite rezerve (la propriu si la figurat) fata de sot.
Nu stiu, discutiile astea (bani, mosteniri) trebuie cumva lamurite inainte de nunta si, daca nu suntem multumite de raspuns sau avem dubii, mai bine nu ne casatorim decat sa stam cu un ghimpe de indoiala in inima. 8-|

Cat priveste modul in care se impart banii in casa noastra ... noi facem asa:
luam salariile in aceeasi zi (asa s-a potrivit, desi avem locuri de munca diferite). Eu scot 90-95% din salariul meu (imi las acolo o mica rezerva sa am cativa bani pe card in caz de ... ceva) si din el traim toata luna (cumparaturi pentru casa, facturi). Daca se intampla sa avem cheltuilei mai mari in luna respectiva, apelam si la cardul lui. Dar, in general, contul lui il rezervam pentru economii.
Cumparaturile importante le facem impreuna si ne consultam si, evident, apelam la bani de pe cardul lui. Hainele ni le cumparam tot impreuna, tot cu bani de pe cardul lui (nu suntem niciunul pasionati de haine, ne luam din cand in cand, nu exageram).
Cateodata primim bani in plus pe langa salariu (fie un premiu la serviciu, fie cativa bani de la parinti sau socri - de obicei, de zilele noastre de nastere ei ne dau bani sa ne luam noi ce vrem, fie bani de la un mic proiect etc). De fiecare data impartim banii astia (pentru ca de obicei, nu sunt f multi, maxim 4-5 mil) si fiecare ia cate o jumatate, indiferent care din noi i-a primit. El face absolut orice doreste cu jumatatea lui, la fel fac si eu :D
E o terapie buna pentru amandoi. De ce? Pentru ca ni se intampla amandorura sa vedem lucruri dupa care sa tanjim, dar sa nu ne induram sa cheltuim. Dar daca fiecare are si banutii lui, poate sa-si faca o mica bucurie si sa-si cumpere acel lucru pe care si-l doreste mult si celalalt nu are niciun cuvant de spus impotriva. Fiecare e liber sa-si faca o placere. S-a intamplat ca sotul meu sa-si stranga banii mai multe luni la rand si eu sa mor de ciuda ca el are si eu nu. :D Asta e, fiecare ii are cum si-i chiverniseste. :D

Cu cativa ani in urma, aveam o alta "metoda" care difera usor de asta de acum.
Scoteam salariile amandoi, puneam deoparte o suma pt facturi, alta pentru mancare, alta pentru alte cumparaturi ... Apoi o suma o puneam deoparte la economii ... Si ce mai ramanea imparteam in doua si fiecare avea bani proprii sa se bucure de ei cum doreste, fara sa dea socoteala pentru cum i-a cheltuit. :D

Niciodata banii astia de buzunar nu au fost f multi, dar ne fac sa ne simtim neincorsetati, nu suntem crispati ca "vai, oare ce spune sotul daca-mi cumpar asta!?"
mihaela_mihaela
20 Oct 2008, 10:42
Mirela sunt de acord cu tine si toate celelalte fete care considera ca ceea ce mostenesc sau primesc de la parinti sa fie a lor, dar acum vine partea cea mai "frumoasa", ii ceri sotului sa semneze ca in caz de divort sa nu aiba nici un drept asupra ceea ce tu primesti, din punctul meu de vedere asta inseamna lipsa de incredere, si dupa cum au spus multe fete (care lucreaza in domeniu), in caz de divorti poti face dovada ca acel bun a fost mostenire, de ce sa mai ceri o semnatura????? si inca o treaba, eu nu i-am cerut sa apar pe actele apartamentului, putea foarte bine sa il cumpere pe numele lui si sa specifice ca bani pentru achizitionarea lui provin din mostenire.
Situatia mea nu a "progresat", saptamana trecuta am stabilit sa mergem sa depunem actele impreuna (dupa cum stiti si el mi-a cerut divortul sub pretextul ca nu am vrut sa semnez hartia), cand a venit ziua cu pricina a spus ca nu are timp, i-am spus sa paraseasca apartamentul intr-o saptamana (inca locuim la parinti mei, fiindca apartamentul lui este in renovare) si mi-a spus ca pleaca cand vrea el nu cand vreau eu. O alta faza care m-a deranjat, el imi cere divortul, dar tot spera sa ma mut cu el fara acte si intr-o zi imi zice, ca mama lui vrea sa ii cumpere, masina de spalat, aragaz.... mama mea ce ne cumpara? si atunci l-am intrebat cum poate sa fie atat de cinic, cand parinti mei s-au oferit sa il ajute cu renovarea aratamentului (asta inainte ca el sa imi ceara divortul) a spus ca el nu are nevoie de ajutorul lor si ca se descurca singur, si acum vine si ma intreaba ce ne cumpara mama mea???? cat de egoist poti sa fii sa spui astfel de treburi :-w
roxyroxana
20 Oct 2008, 10:49
eu zic sa te duci sa depui actele si singura daca nu vrea sa vina el ... si cred ca persoana potrivita sa-l dea afara ... daca de tine nu asculta e tatal tau!!!!
poate merge sa stea la mama lui... cu tot cu masina si aragaz!
AnaM
20 Oct 2008, 11:17
Miahela, de ce ii permiti sa vorbeasca astfel cu tine? Cum adica "pleaca cand vrea el"??????? Sa fi fost in locul tau, ii faceam bagajele si se trezea cu ele direct in fata scarii. Cat tupeu poate cineva sa aiba sa te intrebe, pe deasupra, si cu ce contribuie ai tai la un apartament in care el iti cere sa locuiti ca concubini, in loc sa locuiti ca sot si sotie, cum este normal?

Eu nu inteleg cum poti fi atat de toleranta. Nu-i mai permite sa se poarte asa cu tine, pentru ca NU meriti. Nesimtirea vad ca nu mai are limite.
cristoiash
20 Oct 2008, 11:25
Mihaela, foarte simplu. Nu mai discuta cu el. Cum poate sa fie atit de cinic e mai putin important. Important este ca e cinic si materialist si ca nu te iubeste. Trezeste-te la realitate. Nu te iubeste.

La sfirsitul saptaminii daca nu s-a mutat, i-ai facut bagajele si i le-ai pus frumusel in fata usii si ai schimbat yala la usa. Da, costisitor, dar asta e, costa putin sa scapi de un dobitoc ca asta, dar merita, ai sa vezi. Cea mai buna investitie, o sa te feliciti.

Hai, fii tare si nu te lasa jucata cum ii vine lui. E in casa parintilor tai si pleaca cind i se arata usa, nu cind vrea el.
cristoiash
20 Oct 2008, 11:26
De acord cu Roxy aici. Daca nu reusesti de una singura, pune-i pe parintii tai sa il dea afara. Scurt. E casa lor, ei fac regulile. El cu ce a contribuit la traiul de la ai tai? Ca dus face acolo, sunt convinsa.
tina19
20 Oct 2008, 13:33
draga mea daca pe tine nu te asculta sa plece poate pe parintii tai ii va asculta. este casa lor asa cum apartamentul ala este al lui asa este casa lor si fac ce vor si locuiesc cu cine vor. deci - la revedere!
este prea mult si prea urat. adica nu-i suporta pe ai tai dar are nevoie de la ei de lucruri. urat si josnic!
siana
20 Oct 2008, 13:49
eu l-as parasi in secunda 2:-w
se vede ca nu-i arde de nici o casnicie, iubire sau respect
iti mai si cere divortul ca nu ai vrut sa semnezi actele?!??
vad ca mostenirea respectiva l-a schimbat foarte mult..sau mai exact, a scos la iveala ceva ce nu ai vazut pana aum...
vb cu parintii tai sa il dea afara din casa:-L daca el nu vrea sa plece de buna voie...adica esti buna acum cand el nu are apartamentul gata...dar dupa??ce se va intampla?va face numai dupa cum il taie capul, ca si cum tu nu ai exista?:-L :-L
Lilly
20 Oct 2008, 19:54
draga mea mihaela....eu nu inteleg de ce mai locuiesti cu el? =(( =(( nu-i pemite sa se poarte asa cu tine...nu am trecu printr-un divort.....nu stiuu cum e....dar ii ai alaturi pe parintii tai...fii puternica>:D< >:D<
meliaro
22 Oct 2008, 13:17
Draga mea, cum poti indura toate magariile pe care le zice? Fa-i bagajul sa se duca la APARTAMENTUL LUI!!!:D
Iar tu, fii tare, ca cine rade la urma rade mai bine....
motzata
22 Oct 2008, 13:21
intr-adevar e un maaaare nerusinat!
happy_magda
22 Oct 2008, 13:53
Parerea mea... bagajul la usa...
Eu m-am despartit dupa o sase ani de o persoana care nu era chiar asa ca sotul tau, dar cam pe-acolo, reprosuri, certuri, samd. Nu eram casatoriti, dar locuiam impreuna. Nu a fost placut, dar acum am pe cineva langa mine care mi-ar da si luna de pe cer si e minunat sa ai pe cineva cu care chiar sa imparti totul, bune si rele, ale tale sau ale lui :). Toate trec, trebuie sa gasesti puterea sa mergi inainte.
>:D<>:D<>:D<
gabriela_rgh
22 Oct 2008, 14:07
eu zic ca e putin zis nerusinat!

Insa cred ca i s-au permis prea multe si de asta face asa!Parintii tai mihaela ar trebui sa ii arate unde ii este locul si acela este in cel mai bun caz pe presul de la usa.Eu cred ca tu ascunzi de parintii tai ca sa ii protejezi toate aceste probleme insa eu cred ca si ei trebuie sa stie ce om tin in casa.Fa-ti curaj, fa-i bagajul si trimite-l la maicasa!Sunt sigura ca nu te crede capabila de asa ceva si de asta isi permite sa iti vorbeasca asa.
Meriti mult mai mult si nu ii mai permite sa te umileasca!Deja a trecut de bariera bunului simt si tu trebuie sa ai mai mult respect fata de persoana ta!Imi cer scuze daca sunt rea sau dura insa trebuie sa te faci respectata!
simik
24 Oct 2008, 12:34
Poate ca se bazeaza pe faptul ca Mihaela este prea "slaba" si datorita faptului ca il iubeste nu il poate arunca in strada.......dar ar trebui sa ii arate ca daca el nu o respecta ei nu ii mai pasa de el. Sunt atatia barbati care merita iubiti incat nu trebuie sa se complaca in situatia data. Chiar daca e greu mergi mai departe....te vei felicita mai tarziu!
cristoiash
24 Oct 2008, 12:39
Mihaela!!!

unde esti?

Am o intrebare. Tu inca mai dormi cu el in acelasi pat? Mai aveti relatii sexuale? Daca da, imediat, dar imediat ar trebui sa incetati. Nici intr-un caz nu mai dormi cu el in acelasi pat. Sa doarma pe jos sau in sufragerie daca nu te induri sa il dai afara.
compact
24 Oct 2008, 12:56
Mihaela!!!

unde esti?

Am o intrebare. Tu inca mai dormi cu el in acelasi pat? Mai aveti relatii sexuale? Daca da, imediat, dar imediat ar trebui sa incetati. Nici intr-un caz nu mai dormi cu el in acelasi pat. Sa doarma pe jos sau in sufragerie daca nu te induri sa il dai afara.

=)) ce tare esti

ps. sunt de acord 100% cu Cristina :)>-
darwina30
27 Oct 2008, 13:39
bravo!!! de acord cu tine in totalitate!!!
gabriela_rgh
27 Oct 2008, 13:42
Eu cred ca s*a speriat putin ca am sarit toate cu parerile si e dezorientata!

Te asteptam cu drag cand o sa vrei sa vorbesti cu noi!:grouphug:
motzata
28 Oct 2008, 13:03
Hai sa ne calmam putin ... si sa ne linistim ...
E foarte usor sa dai sfaturi ... mai greu e sa ai putere si sa treci peste anumite etape ...

Mihaela, noi suntem aici, te sustinem si te intelegem! Indiferent ce ai pe suflet poti imparti cu noi, fara sa te judecam.
Nu-i asa fetelor?

:*
cristoiash
28 Oct 2008, 13:10
N-o judeca nimeni, se dau sfaturi doar. Si nu cred ca de speriata n-a mai intrat, probabil are suficient de multe pe cap ca sa nu ii mai stea mintea la miresici. Eu ii tin pumnii sa-i dea domnul minte si putere sa iasa din porcaria asta de situatie.
motzata
28 Oct 2008, 13:14
sper asta sa fie!

Uite spre exemplu eu nu am vrut sa povestesc anumite chestiuni pe forum ... tocmai pentru a nu fi judecata ... >:D<
cristoiash
28 Oct 2008, 13:16
motzata, te cred, exista si tendinta asta la multe persoane. cred ca nici eu n-as povesti. dar daca cineva o face, inseamna ca are nevoie de sfaturi si eu una, asa judecatoare cum sunt cind vine vorba de maniere si gust, in asemenea cazuri chiar nu judec pe nimeni. e greu cind esti in situatia respectiva.
motzata
28 Oct 2008, 13:19
esti o scumpa! :*
mihaela_mihaela
30 Oct 2008, 09:22
Buna

Nu m-am speriat, nu ma speri eu asa usor ;;) , doar ca am incercat sa imi ocup timpul cu treburi si sa nu ma mai gandesc la problema asta fiindca cu cat ma gandesc mai mult cu atat ma supar mai tare si nu cred ca merita :-"
Relatia noastra, nu cred ca imi mai pot spune relatie, fiecare isi vede de treaba lui, ne vedem si auzi doar seara (buna seara, noapte buna, mananci, vrei sa te uiti la un film) cam la atat se rezuma discutiiile noastre
Weekendul il petrecem impreuna, dar fara prea multe discutii, iesim la plimbare sau la cumparaturi, luam masa in oras, dar totul se petrece ca si cum am fi doi prieteni, sau mai bine zis, frate si sora, nu ne tine de mana (nici inainte nu ne tinem prea des, cu toate ca eu imi doream si imi place foarte mult sa merg la plimbare tinandu-ne de mana, dar lui nu ii place), nu ne sarutam si nu avem parte de relatii sexuale :| , a incercat el in cateva seri dar eu m-am facut ca am treaba, sau ca ma doare capul :-s
In schimb din micile discutii descopar ca nu are nici macar cei 7 ani de acasa (sau ii are doare cand are interes, afaceri sau ceva de unde sa iasa bani) si continua sa ma supere (am vrut sa spun jigneasca dar este mult prea mult)
De ex zilele trecute am iesit la cumparaturi, eu m-am oprit sa imi cumpar o cafea (to go) si i-am luat si lui o prajiturica (ii plac dulciurile foarte mult) si cand a vazut ce prajitura i-am luat a zis ca nu ii place cu toate ca nici nu a gustat vreodata felul acela, am zis ok, lasa ca o mananc eu si bineinteles ca m-a deranjat atitudinea lui si eu m-am intristat si am facut pe bonsumflata, la care tot el: cat de rea poti sa fii, se vede rautate pe fata ta, eu am ramas blocata, cum adica, eu vreau sa iti fac o surpriza si tu nici macar nu afisezi un zambet si mai si ridici vocea. Poate pun si eu la suflet toate tampenile dar asta nu este prima data cand face treaba asta, eu ma strofoc (aici nu a fost cazul) sa ii pregatesc cate o surpriza (mancarica lui preferata, ceva nou, o tinuta noua) si el zice, ce este asta si "stramba din nas"
Zilele trecute a fost ziua mamei mele, au venit acasa si ne-au invitat sa luam masa cu ei, iar el a venit acasa cu mana goala, nici macar o floare nu i-a adus mamei mele, sau sa ma intrebe daca i-am cumparat ceva:-s
Duminica trebuia sa se mute dar bineinteles ca a zis ca nu a vut timp sa se ocupe sa isi gasesca ceva, cred ca asteapta pana termina zugravii o camera de renovat si dupa se muta.
Oricum nu ma intereseaza cand se muta, imi vad de treburile mele, iar seara cand ajung incerc sa imi fac de lucru prin bucatarie, sau merg la cate o prietena
Dupa cum v-am spus nu ma mai gandesc la "relatia" asta, las timpul sa rezolve totul, stiu ca nu ar trebui sa fac asta si ar trebui sa iau o decizie, dar imi este greu si inca ma doare, poate racindu-se relatia o sa fie mai usoara despartirea.

Have a nice day and love be with u :x :x :x
roxyroxana
30 Oct 2008, 09:33
poate ca e mai bine ca se raceste incet relatia ... cred ca o sa-ti fie mai usor sa treci peste!!! multa putere sa ai ca sa treci peste tot!
cristoiash
30 Oct 2008, 09:47
ai ai ai mihaela, nu e bine, nu trebuie sa te faci ca te doare capul, ar trebui sa ii dai de inteles ca nu mai are nici un fel de drept si orice pretentie e absurda. eu una in loc sa ma fac ca ma doare capul i-as fi intors o privire congelata ca siberia sa-i inghete bine madularul in pozitie verticala.

bineinteles ca e alegerea ta cum termini relatia asta. dar din cite povestesti - si e normal sa fie asa, ca inca il iubesti - tu tot incerci sa ii intri in gratii, sa ii faci pe plac si el simte asta. ii tot lasi portite deschise pe care sa intre sa iti dea in cap. tu astepti ca el sa te ia de minuta si el asteapta sa ii deschizi sa te trosneasca si sa te faca sa intelegi ca el e "in charge".

de ce te intereseaza daca a mincat sau vrea sa manince, de ce sa mergi cu el la plimbare si sa dormi cu el in pat? gindeste-te logic, crezi ca te pune intr-o lumina buna in ochii lui? uffffffff ... exact asa am facut si eu si am persistat in prostia mea de a ma purta frumos si a-i face orice dulceturi pina la sutul final in fund. si cum am iesit din relatia respectiva? sifonata, cu respectul fata de mine pe minus. si chiar si in ziua de azi cind imi aduc aminte - si au trecut mai mult de 10 ani - imi vine sa imi tot dau singura suturi de cit de proasta am putut fi. daca as putea face o calatorie in trecut m-as vizita pe mine si mi-as trage singura citeva palme sa ma trezesc la realitate si sa il dau afara instant fara mincarici si dulcegarii intre cearceafuri (ca eu am continuat cu astea). offffffffff
gabriela_rgh
30 Oct 2008, 12:34
Mihaela daca nu te mai intereseaza relatia cu el , nu mai dormi cu el, nu il intreba ce face, nu fi amabila caci din cate spui tu el nu stie sa aprecieze macar asta! Daca totul e pierdut nu fi buna cu el! Plateste-i cu aceeasi moneda , nu il menaja caci el pe tine nu te menajeaza , mai tarziu cand o s atragi linie iti vei reprosa ca ai fost prea buna!:( :(
darwina30
31 Oct 2008, 09:05
mihaela draga mea fii tare si o sa vezi ca timpil rezolva totul!!!>:D< >:D< >:D<
roxyroxana
8 Nov 2008, 19:29
mihaela nu ne-ai mai scris de mult... s-a schimbat ceva?
darwina30
9 Nov 2008, 13:07
chiar am observat si eu!!!!!
nu stiu ce se intampla cu ea dar sper sa fie ok!!!!! pe atat cat poate!!!!
mihaela_mihaela
9 Nov 2008, 17:11
Va multumesc ca sunteti alaturi de mine si va faceti griji pentru mine, nu am mai scris fiindca nu vreau sa va mai stresez cu problemele mele. S-au intamplat multe de la ultima povestire, trec printr-o perioada destul de grea, si sunt momente cand nu vreau sa mai stiu de relatia asta, si de aceea nici nu am mai scris, am incercat sa ma gandesc la cu totul altceva, dar uite a trecut si weekend-ul, cea mai grea perioada.
Imediat(maine, luni) se face o saptamana de cand s-a mutat, timp de 4 zile, adica pana vineri nu a dat nici un semn de viata, vineri ma suna si ma intreaba ce mai fac, cum o mai duc, dar de fapt ideea principala era daca ii spal si lui cateva din lucrurile pe care le-a lasat aici (luni cand a plecat si-a luat numai o parte din lucruri), bineinteles ca nu mi-a picat bine, am incercat sa nu ii dau un raspuns, dar in cele din urma i-am spus ca daca am timp o sa i spal saptamana viitoare, bineinteles ca iar au inceput discutiile, pe mine m-a bufnit plansul la telefon, el ca de ce plang, ca lasa ca ne prinde bine o pauza...si multe altele, sambata l-am intreabat daca vine sa doarma cu mine, bineinteles ca a zis nu, ca nu vine fiindca l-am dat afara din casa, dar daca chiar vroia sa ne impacam imi spunea sa merg sa dorm cu el in apartamentul pe care l-a inchiriat de aproape o luna si eu nici nu avea habar de el. Si uite ca mai sunt cateva ore din acest weekend in care nu am facut nimic altceva decat sa ma uit la tv, nu am avut chef sa vad pe nimeni, cand vedeam la tv cate o faza de dragoste sau pe strada ma bufnea plansul. Azi l-am rugat sa vina sa imi aduca incarcatorul de telefon, fiindca din greseala luni cand a plecat l-a luat pe al meu, bineinteles ca a zis ca nu are timp.
Cred ca este singura zi cand abia astept sa vina ziua de luni, sa imi vad de treburile mele si sa uit de problemele sentimentale
Un weekend placut va doresc, din tot ce a mai ramas din el si o saptamana plina de iubire :x:x:x:x
CristinaMM
9 Nov 2008, 17:38
Draga Mihaela!
Eu am trecut prin chestia asta. Nu a fost divort, a fost o despartire dureroasa ca o extractie de masea fara anestezie, care a durat cateva luni bune.
Stiu ca te doare, stiu ca e cumplit sa fii singura, stiu ca ti-e dor de el.
dar noi suntem aici, nu ne stresezi, scrie-ne. Decat sa-l mai chemi sa doarma cu tine, mai bine scrie incontinuu pe miresici :(.
Nu pot sa-ti spun decat ca e normal sa doara, si ca o sa treaca. Stiu...e usor de zis. Dar chiar asa e.
AnnyyAnnyy
9 Nov 2008, 18:29
Mihaela, imi pare extrem de rau ca treci prin asa ceva, si imi pare rau si pt ca "nu vrei sa ne stresezi"...nu tine in tine totul,descarca-te...de asta suntem noi aici.Nu e nici un deranj, te rog crede-ne pe cuvant cand iti spunem asta...ai mare grija de tine!>:D< eu iti doresc multa putere si-ai sa vezi ca ai sa treci si peste asta, si c-o sa fie bine.Sunt sigura de asta, pt ca stiu ca meriti.o sapt cat mai frumoasa si mai linistita iti doresc, si sa auzim numai de bine.miresicile sunt alaturi de tine :*>:D<
mihaela_mihaela
9 Nov 2008, 18:30
Stiu ca o sa treaca doar ca pana trece este cumplit si mai stiu ca nu sunt singura, va am alaturi pe voi si prieteni ^:)^^:)^^:)^

va multumesc si nu doresc nimenui sa treaca prin ce trec eu, nici macar lui:-<
AnnyyAnnyy
9 Nov 2008, 18:39
lui ii doresc eu vreo 2 chestii...da nu le pot scrie aici pe forum ca imi iau sanctiuni:D...sincer iti zic, esti prea buna pt el si cu elo:-) esti un inger,ca eu una as fi fost un >:) ...si curentul si apa i-o taiam pana acum, ca deh, as fi fost pe numele lui...il debransam de la caldura, de la apa si curent si-l sunam sa vad ce face>:)numai asa, sa stiu eu ca nici lui nu-i tihneste.Dar asta-s eu la nervi si suparare, tu esti, si aici ma repet, un inger.Imi pare atat de rau ca nu a stiut sa te aprecieze la adevarata ta valoare:-<
Ai incredere ca tot o sa treaca si ca tot raul va fi spre binele tau.Tine-ti prietenii aproape, stai pe miresici ca ne ai aici si pe noi,si fii tare >:D<
roxyroxana
9 Nov 2008, 18:45
suntem alaturi de tine ... si o sa vezi ca in timp va fi mai usor ...
iar referitor la spalatul hainelor ... eu i le spalam ... in baie de acid :D ... si speram ca sunt hainele lui favorite!!!!!
eu sunt rea .... spre deosebire de tine...
mihaela_mihaela
9 Nov 2008, 19:04
Vineri dupa ce am avut discutia cu el, mi-am zis, o sa ii le spal, fiindca nu vreau sa imi reproseze mai tarziu ca nu am vrut sa ii spal si ca de aceea a plecat, ca de, mi-a reprosat ca de 2-3 luni isi calca singur hainele (si asta fiindca atunci cand l-am rugat sa vine sa ma ia de la serviciu ca aveam bagaj, mi-a spus ca asa cum am putut sa vin atatia ani cu autobuzul pot sa vin si acum sau ca mai exista si taxi-uri), si atunci am zis ok, cum eu pot sa vin cu autobuzul de la munca cand tu te plimbi cu masina prin oras toata ziua (job-ul lui fiind agent de vanzari) asa poti si tu sa iti calci hainele
roxyroxana
9 Nov 2008, 19:09
daca sunt albe ... ai putea sa introduci o soseta uitata rosie ... iar daca sunt colorate macar ai putea sa le cureti fff bine cu inalbitor
o sa vezi ca peste un timp o sa te distrezi copios de asta ... acum e foarte dureros ... dar trece si dupa ce trece o sa-ti dai seama ca ai facut alegerea buna
CristinaMM
9 Nov 2008, 19:30
Nu mai umili, Mihaela!
Exista si barbati normali si cu bun simt pe lumea asta. Al tau nu e, si nici nu te iubeste :(.
Trebuie neaparat sa iesi din relatia asta si sa te vindeci, fiindca nu meriti sa ti se vorbeasca asa.
amarna
11 Nov 2008, 13:27
Cred ca acest barbat este unul din cei mai nesimtiti din lume. Eu nu i-as mai face nici un favor, nici mancare, nici rufe spalate/calcate ( sa se descurce, ca nu esti menajera), nici cea mai mica atentie. Ce pacat sa treci prin divort din cauza lui, ca este un materialist. Dar cred ca divortul este cea mai buna solutie si in ceea ce priveste faptul ca nu vrea sa se mute, eu il dadeam afara de mult, iar daca nu voia ii faceam surpriza de ai taia toate hainele=))sau macar descoasele ici si colo:D Bine, recunosc ca sunt copilarii, dar totusi....
CristinaMM
11 Nov 2008, 21:07
Mihaela, cum mai esti? :)
roxyroxana
12 Nov 2008, 20:22
subscriu:-" ... cum mai esti mihaela?
motzata
13 Nov 2008, 09:22
>:) interesanta idee ... dar nu puteai sa zici si tu mai devreme? :-$
darwina30
13 Nov 2008, 10:44
mihaela imi pare tare rau ca treci prin perioada asta!!!!
te rog frumos scrie-ne aici pe miresici pt ca nu ne stresezi deloc si asa poti sa-ti descarci sufletu!!!!! noi suntem alaturi de tine si ne facem probleme daca nu stim nimic despre tine!!!!
numai bine si fii tare!!!:*
mamuska
13 Nov 2008, 11:01
Sper ca ai scapat de acest om de nimic,daca nu,renunta cat mai repede...fi indiferenta si trateaza-l ca pe un nimic (care este) ,..nu merita sa suferi pt astfel de oameni...iti doresc mult curaj pt a-l scoate din viata ta,multa putere de a trece peste si capul sus,tu esti cea care castiga!!!
ALBA_CA_ZAPADA70
13 Nov 2008, 11:13
pt mihaela si ..nu numai..or fi barbtii mai putini la numar decit femeile,dar nu cred k trebuie sa inghitim purtarile lor nesimtite..sunt pt toleranta, dialog si intelegere dar daca in timp lucrurile nu se modifica in bine...salut..sigur mai gasim un altul care sa ne merite cu adevarat! Ramin la aceeasi parere k barbatul trebuie sa iubeasca mai mult femeia, decit sa fim noi lesinate dupa el si pe ,,dinsul,, sa il doara.n spate...
mamuska
13 Nov 2008, 11:17
pt mihaela si ..nu numai..or fi barbtii mai putini la numar decit femeile,dar nu cred k trebuie sa inghitim purtarile lor nesimtite..sunt pt toleranta, dialog si intelegere dar daca in timp lucrurile nu se modifica in bine...salut..sigur mai gasim un altul care sa ne merite cu adevarat! Ramin la aceeasi parere k barbatul trebuie sa iubeasca mai mult femeia, decit sa fim noi lesinate dupa el si pe ,,dinsul,, sa il doara.n spate...
=D> =D> =D> =D> =D> bine gandit!!!
just
13 Nov 2008, 16:28
nici nu stiu de unde sa incep, mihaela cuvintele nu ajung sa-ti spun cat de rau imi pare de situatia prin care treci
poate, ca sa treci cu mai mare usurinta peste tot, ar fi bine sa stai cat mai mult de vorba cu cineva, daca nu este nimeni langa tine, aici pe miresici, sti bine ca toate fetele te imbratiseaza
stiu ca din afara este mult mai simplu de vorbit, insa acest personaj care a trecut prin viata ta, nu este decat un.......:disgust: .n-am cuvinte, cel mai mare nemernic (i-as crapa capul daca l-as vedea), ii lipseste orice fel de bun simt, ratiune si tot ceea ce inseamna respect, pur si simplu un tiran pentru toata lumea, nu doar pentru tine

ai incredere in tine, vei reusi,tre' doar sa fii increzatoare in fortele tale proprii
>:D< >:D< >:D<
zeke
13 Nov 2008, 16:56
Of doamne, cata rautate si nesimtire poate avea acest om in el!!!#-o

Daca cineva s-ar fi comportat asa de urat cu mine, in veci pururi ii mai faceam orice fel de favoare. Cica sa-i speli hainele... cat tupeu...

divorteaza cat de repede poti, nici nu te uita in spate, nu te merita nici o secunda. Nu te injosi sa te rogi de el sa-ti faca ceva, meriti mult mai mult;-)
Adunati prietenii fost colegi de scoala, colegi de lucru, nu conteaza, iesi in oras la un club, distraza-te, ia-ti un catel, o pisica, un orice fel de animalut pe care sa poti sa-l iubesti, de ce sa ai grija...

Pe vremuri pe mine m-a ajutat foarte mult un catel, l-am avut dealungul a mai multor relatii. Am plans foarte mult cand a murit, el a fost singurul lucru constant in viata mea foarte multi ani, el a fost singurul pe care puteam conta intradevar. A murit la scurt timp dupa ce m-am mutat impreuna cu sotul meu (atunci doar prieten) si cred ca a simtit ca poate sa aiba incredere in el, ca ma lasa pe maini bune(:|
Floare_de_colt
13 Nov 2008, 17:58
Mihaela, am citit povestea ta si sunt foarte impresionata... de cat timp a fost relatia voastra asa? Trebuie sa-ti fi fost foarte greu.. iar in momentul asta cred ca nici aer sa respiri nu mai ai draga de tine... poate va prinde bine o pauza, eu oricum nu ma simt in masura sa-ti zic sa divortezi... e un moment crucial... fie isi va da seama de faptele sale si de ceea ce ar putea avea in brate fie veri ajunge la divort. Cred ca important ar fi sa afli daca nu cumva are pe altcineva... stiu ca e greu, dar e posibil.

Noi suntem alaturi de tine, insa stiu ca nu e de ajuns. Cauta sa mergi la biserica, sa vb cu un preot, sa te descarci... vine postul Craciunului, postul poate sa-ti aduca multa liniste in suflet. Nu fac propaganda religioasa, sa nu crezi asta... sunt de religie ortodoxa, nu ma ocup cu asa ceva. E doar un sfat pe care poti chiar sa nu-l iei in considerare.Iti spun ca pe mine nimic nu ma ajuta ca rugaciunea. Eu am avut o viata foarte grea din cauza tatalui meu.. dar asta e o alta poveste.

Te pup si asteptam vesti de la tine!>:D<
CristinaMM
13 Nov 2008, 18:03
Of doamne, cata rautate si nesimtire poate avea acest om in el!!!#-o

Daca cineva s-ar fi comportat asa de urat cu mine, in veci pururi ii mai faceam orice fel de favoare. Cica sa-i speli hainele... cat tupeu...

divorteaza cat de repede poti, nici nu te uita in spate, nu te merita nici o secunda. Nu te injosi sa te rogi de el sa-ti faca ceva, meriti mult mai mult;-)
Adunati prietenii fost colegi de scoala, colegi de lucru, nu conteaza, iesi in oras la un club, distraza-te, ia-ti un catel, o pisica, un orice fel de animalut pe care sa poti sa-l iubesti, de ce sa ai grija...

Pe vremuri pe mine m-a ajutat foarte mult un catel, l-am avut dealungul a mai multor relatii. Am plans foarte mult cand a murit, el a fost singurul lucru constant in viata mea foarte multi ani, el a fost singurul pe care puteam conta intradevar. A murit la scurt timp dupa ce m-am mutat impreuna cu sotul meu (atunci doar prieten) si cred ca a simtit ca poate sa aiba incredere in el, ca ma lasa pe maini bune (:|
>:D< >:D< >:D<
compact
14 Nov 2008, 08:25
si daca isi calca singur ce?? sotul meu isi calca hainele si le calca si pe ale mele pt ca eu nu calc niciodata nimic!
si dupa ce ti-a zis chestia asta cu autobuzul........tu te gandesti sa ii speli rufele!!!!????!!!!!
fii matura si stapana pe tine, aseaza-le frumos in genti sau pungi si punele pe hol....cand intra in casa sa le vada!

si daca te-ai impaca cu el? ar inseamna sa faci tu tot in casa (ca banuiesc ca nu da cu aspiratorul daca iti REPROSEAZA ca a trebuit sa-si calce rufele) si dupa n ani el te poate parasi sau insela si ar avea dreptate! Ii suporti niste magarii inutile, te agati de el......Da-l in masa! Sunt o gramada de barbati pe lumea asta si vei gasi unul potrivit.



Mihaela, gandeste-te ca poate el s-ar purta altfel cu o femeie care nu s-ar lasa umilita....
motzata
14 Nov 2008, 09:49
E destul de greu sa te rupi cu totul de un om, chiar daca e magar ... chiar daca a facut gesturi total lipsite de respect si de bun simt ...
Desi in 25 nov am infatisarea la divort, si suntem despartiti de 4 luni si jumatate, astazi am vazut ca in sfarsit nu mai poarta verigheta, insa nu stiu de ce m-a afectat putin...

E usor sa dai sfaturi, si sa povestesti ce ai trait candva in trecut ... insa pentru noi cele care suntem acum in situatia asta e greu, dar totodata ne face bine cate un dus rece...
just
14 Nov 2008, 11:08
E destul de greu sa te rupi cu totul de un om, chiar daca e magar ... chiar daca a facut gesturi total lipsite de respect si de bun simt ...
Desi in 25 nov am infatisarea la divort, si suntem despartiti de 4 luni si jumatate, astazi am vazut ca in sfarsit nu mai poarta verigheta, insa nu stiu de ce m-a afectat putin...

E usor sa dai sfaturi , si sa povestesti ce ai trait candva in trecut ... insa pentru noi cele care suntem acum in situatia asta e greu, dar totodata ne face bine cate un dus rece...

asa este, insa cu sprijin din partea altora parca treci mai usor peste
sa ai multa putere si incredere in tine, mult succes si fruntea suso:-)
Aime_27
14 Nov 2008, 12:19
E destul de greu sa te rupi cu totul de un om, chiar daca e magar ... chiar daca a facut gesturi total lipsite de respect si de bun simt ...
Desi in 25 nov am infatisarea la divort, si suntem despartiti de 4 luni si jumatate, astazi am vazut ca in sfarsit nu mai poarta verigheta, insa nu stiu de ce m-a afectat putin...

E usor sa dai sfaturi, si sa povestesti ce ai trait candva in trecut ... insa pentru noi cele care suntem acum in situatia asta e greu, dar totodata ne face bine cate un dus rece...




Cata dreptate ai!... Iti trimit si eu un gand bun si iti doresc sa te ocroteasca Dumnezeu in toate si sa-ti aduca liniste si putere sufleteasca.
motzata
15 Nov 2008, 10:28
va multumesc frumos pentru gandurile bune, conteaza enorm.
Personal sunt cu moralul la pamant ... si simt ca-mi fuge de sub picioare. Sunt intr-o perioada in care parca nu mai stiu incotro sa o apuc, insa vreau sa cred ca pana la urma ma voi linisti, sper, in viitorul foarte apropiat!
Va pup!
CristinaMM
15 Nov 2008, 10:59
Tot ce pot sa spun in situatii din astea este: e normal. Si sa fii trista, si deprimata, si furioasa, si dezorientata...
Si o sa mai dureze. Dar gandeste-te ca intr-o zi o sa te trezesti vesela si n-o sa-ti mai pese de vechea durere, si o sa ai un chef nebun sa fii iar fericita. Sentimentul ala ca ai facut ce trebuia si ca tot ce-i rau e departe in urma e minunat. Abia astept sa ajungi acolo! >:D<
motzata
15 Nov 2008, 11:08
cum spuneam, sunteti niste scumpe!:*
compact
16 Nov 2008, 09:32
E usor sa dai sfaturi, si sa povestesti ce ai trait candva in trecut ... insa pentru noi cele care suntem acum in situatia asta e greu, dar totodata ne face bine cate un dus rece...

eu am fost pe punctul de a divorta si nu pentru ca nu ne intelegeam/impacam noi doi....socrii erau de vina, se bagau intre noi si ne certam constant din cauza lor....
toate prietenele mele (cu o singura exceptie) imi ziceau sa il inteleg, ca sunt parintii lui, sa ma port frumos cu ei....desi stiau cate incercari au fost din partea mea si cat de mult am inghitit ca sa nu ne despartim.
am ajuns in punctul in care ma intrebam daca sunt eu nebuna sau chiar sunt ei aiurea.....asa ca m-am hotarat sa ignor toate sfaturile prietenelor si i-am spus sotului ca vreau sa divortez, ca eu nu ii mai suport pe ai lui si ca se baga in casa noastra etc.
asa a realizat el ca am dreptate, s-a certat cu ei, nu ma mai bate la cap sa merg la ei si acum nu mai avem certuri din cauza lor....doar asa ocazional...o data la 5 luni....
nu am divortat si acum ne este bine!
dar eu as fi luat aceasta decizie mai devreme daca ar fi fost mai multe femei langa mine cu coloana vertebrala si nu m-ar fi sfatuit sa inghit si sa fiu sigura ca maine o sa fie mai bine! maine nu e mai bine decat daca se intampla azi ceva.....
AnnyyAnnyy
16 Nov 2008, 13:30
dar eu as fi luat aceasta decizie mai devreme daca ar fi fost mai multe femei langa mine cu coloana vertebrala si nu m-ar fi sfatuit sa inghit si sa fiu sigura ca maine o sa fie mai bine! maine nu e mai bine decat daca se intampla azi ceva .....
foarte adevarat=D>
Motzata o sa vezi ca o sa fie bine.Te admir pt taria pe care o ai si pt luciditatea cu care analizezi situatia.O sa fie bine, o sa vezi>:D<
darwina30
17 Nov 2008, 11:10
am citit undeva ca dumnezeu a facut femeia ca si infatisare firava , blanda, sensibila dar cu un caracter puternic, cu rabdare de fier si intotdeauna invingatoare!!!!
o sa vezi ca exact asa va fii!!!!
eu sunt sigura ca tu vei reusii sa treci peste tot greul si la un moment dat vei fii fericita!!!!:">
darwina30
24 Nov 2008, 08:08
fetelor nu mai stiti nimic de mihaela??:">
Floare_de_colt
24 Nov 2008, 14:22
E destul de greu sa te rupi cu totul de un om, chiar daca e magar ... chiar daca a facut gesturi total lipsite de respect si de bun simt ...
Desi in 25 nov am infatisarea la divort, si suntem despartiti de 4 luni si jumatate, astazi am vazut ca in sfarsit nu mai poarta verigheta, insa nu stiu de ce m-a afectat putin...

E usor sa dai sfaturi, si sa povestesti ce ai trait candva in trecut ... insa pentru noi cele care suntem acum in situatia asta e greu, dar totodata ne face bine cate un dus rece...


Trebuie sa ai incredere si sa fii tare. Intotdeauna dupa furtuna iese soarele ... e adevarat insa ca atunci cand esti in situatie nu stii incotro s-o apuci, eu am avut o copilarie foarte nefericita din cauza tatalui meu.. mama nu a vrut sa divorteze din cauza banilor, pt ca eu si sora mea sa avem confortul de care avem nevoie. Acum sunt cu nervii la pamant in schimb... Asa ca poate e mai bine-venit divortul in anumite situatii.

Te pup, ai grija de tine si roaga-te mult, o sa te simti mult mai puternica>:D<
motzata
26 Nov 2008, 13:30
multumesc, multumesc si iar multumesc! ^:)^

Si multumesc Lui Dumnezeu pentru ca mi-a dat puterea sa trec peste asta ... cat de cat ... sanatoasa sa fiu, si incet le fac pe toate ...

M-a surprins placut o prietena ... acum cateva zile ... mi-a spus "stii, te admir cat esti de puternica" ... si sincer m-am gandit foarte mult la ce mi-a spus ... si nu mi se pare deloc ca sunt puternica pentru ca nu ma mai pot organiza cerebral ... nu mai prea sunt in stare sa-mi pun in ordine ideile ...
motzata
26 Nov 2008, 13:32
:) asa e

Ieri am avut ...

Acum astept decizia ... sunt ok ... usor optimista ...

sambata trecuta am fost in club si sambata asta la fel am de gand 8-}... [-X ma inchid in casa [-X[-X[-X

Vreau sa va spun ca am fost admirata, lucru care mi-a dat ceva incredere in mine ... ;;)

Va :*
CristinaMM
26 Nov 2008, 13:33
:*
O sa fie bine!
Floare_de_colt
26 Nov 2008, 14:23
:) asa e

Ieri am avut ...

Acum astept decizia ... sunt ok ... usor optimista ...

sambata trecuta am fost in club si sambata asta la fel am de gand 8-}...


Asa te vreau! Du-te si te distreaza, nu are rost sa te inchizi in casa <:-P <:-P <:-P
motzata
26 Nov 2008, 20:56
iar te :*:*:*
motzata
26 Nov 2008, 20:59
va multumesc fetelor, conteaza enorm sustinerea voastra!:*
eny
4 Dec 2008, 09:14
Ma bucur ca existati din tot sufletul, am descoperit acest forum de un an si foarte des utilizez sfaturile miresicilor, datorita voua am avut o nunta frum os organizata care mi-a dat multe iluzii si bucurii fiindca in mare nunta am organizat-o eu singurica, sotu' mai putin m-a ajutat ca tot timpul era la lucru. Pana acuma 2 luni eram fericita si implinita ca m-am casatorit cu persoana iubita chiar daca multi printre care si parintii ei cu greu l-au acceptat din mai multe motive.
Mi-e si greu si rusine sa va povestesc prin ce trec acuma, dar mi-am facut curaj si poate aveti si voi niste sfaturi cu care sa ma puteti ajuta.
Eu provin dintr-o familie calduroasa, armonioasa si foarte iubitoare care de multe ori s-au sacrificat pt mine ca mie sa imi fie bine, ca a trebuit sa plec din motive de sanatate departe de ei, cam din clasa a V-a , destinul m-a dus departe de parinti, in diferite locatii dar relatia mea cu ei a ramas in continuare solida si frumoasa.
In schimb in familia lui numai probleme de toate felurile, socrul meu e decedat de f mult timp, soacra mea e nevazatoare la fel si cumnatu', cumnata e sanatoasa iar sotul meu este bolnav cu inima. Nu de mult am aflat ca mai am un cumnat, e adevarat ca are 10 ani si care acuma este in plasamnet la noi, ca sa nu ramane in continuare la stat, am hotarat ca dupa casatorie sa il crestem noi.
Noi ne-am casatorit acuma 2 luni in 18 octombrie, si de atuncia tot numai certuri si certuri din cauza familiei lui si a baniilor.
Sa o i-au cu inceputul din pacate soacra mea impreuna cu cumnatii mei au stat intr-o casa nationalizata si a expirat contractul lor nu de mult, iar noi fiindca stateam in chirie intr-o singura camera dar am luat si copilul am hotarat sa ne mutam in chirie la 2 camere, ca sa ne fie mai usor. Si ghiciti ce s-a intamplat? i-am mutat pe ei acolo unde am stat noi inainte ca am zis ca le va fi mai bine si ca sa fie mai aproape d enoi in caz ca au nevoie de ajutor. Dupa casatorie a trebuit sa plecam acasa la ai mei ca si acolo am avut nunta la insistentele parintiilor mei, care m-au ajutat enorm si tot ei ne-au si organizat nunta acolo.
Cand ne-am intors de acasa inca in tren ne suna cumnatu ca din pacate au fost dati afara din casa apartamentul unde am locuit noi inainte si ca in maxim 2 zile trebuie sa paraseasca locuinta, si eu socata nici nu am stiut cum sa reactionez, i-am zis la sotu' ca atunci pt cateva zile sa sa muta la noi desi avem 2 camere ne vom descurca cumva.Si de atunci a inceput calvarul care nu stiu cand se va termina.........:(( :(( :(( :(( certuri din cauza lor, certuri din cauza banilor, plus ca daca suntem atatea persoane (si am uitat sa mentionez ca eu sunt gravida in luna a V a acuma, si am nevoie de liniste si nu stres) fiind acel copil la noi in plasament il putem pierde si pe el si pe soacra mea o lasa rece , ei sa ii fie bine si de restu' nu-i pasa, nu ii doresc nimanui sa streaca prin ce trec eu acuma si mi-e frica pt bebele meu sa nu pateasca ceva.
Sotul meu este foarte inchis acuma, nici nu mai zice nimic la ai lui, totul se intampla cum bate vantul si eu sufar in tacere cat rezist si cand se umple paharul ma cert cu el din nou si tot asa......iar fiindca eu acuma sunt in medical din cauza lui bebe nu pot nici sa ma duc la lucru , asa ca stau acasa si ii vad pe ei tot timpul cum se plimba prin casa si isi mai aduc si prieteni cu ei, cu alte cuvinte aici eu sunt in plus, parca nu asta ar fii casa mea, ci ei ar locui aici si eu as fii musafir.
Pretentii are toata lumea, fa de mancare, spala vasele si rufele, si ei sa steie numai, sotul pleaca dimineata si se intoarce seara si atunci nu are chef de vorba si uite asa trece timpul si eu nu stiu ce sa fac .
Tin sa va anunt ca la nunta de aicia am iesit in pierdere adica am platit toate datoriile si am cerut de la ai mei imprumut pt alte cateva cheltuieli, si de la socrii mei am primit o suma mica de 700 roni pt patru persoane plus un card de credit gol, pe care din cate presupun eu nici bani nu exista, iar de la nunta de acasa am iesit cu ceva si am avut norocul ca i-am zis la ai mei sa aiba grija ei de bani ca altfel raman si fara ei.Asa ne-am inteles cu sotul ca e mai bine daca banii nu sunt la noi, sa nu avem acces .
Referitor la salarii si venituri in familia noastra eu am minimul pe economie iar el lucrand in cadrul primariei are ceva mai mult plus cateodata are prime, cu care acoperim cheltuielile. Ceea ce ma dearnjeaza este ca acuma de cand s-au mutat ai lui aicia eu am pretentia sa se iparta totul , in momentul de fata locuieste fratelel lui care e nevazator cu noi el si plateste, insamai vine si soacra mea si cumnata mea. Acum cateva saptamani m-am certat cu ele fiindca nu au vrut sa plece iar eu eram in pericol sa pierd copilul fiidca locuiam prea multi in 2 camere.
Fetelor, din pacte din cauza baniilor ma cert cu sotul meu tot timpul si in cateva luni trebuie sa nasc si el nu a pus deoparte nici un leu pt fetita noastra, avemde cumparat atatea lucruri pt bebe si toti banii care reusesc sa-i un deoparte mi-i cere pt diferte cheltuieli.
Eu am doar salarul care se duce si nici nu ajunge, plus ca pana acuma am avut ceva bani luati din banii de nunta si m-am bagat si in acei bani si acuma nu mai am numai ceva maruntisuri ca se duc si ce mi-am propus sa cumpar nu am apucat ca el mi i-a cerut, si de aici tot timpul cearta si cearta si eu nu mai suport situatia, si ma gandesc ca decat asa toata viata sa traiesc intr-un calvar mai bine plec la ai mei defintiv ca aici eu nu am ce face. Nu pot locui cu socrii ca nu ma inteleg cu ei si in rest job nu am ca sunt in medical de la ginecolog si aici doar ma magesc ca maine va fii mai bine si e mai rau si simt ca nu a meritat nici un sacrificiu faptul ca am luptat pt el si m-am casatorit cu el.
De micut ca la insistentele lui l-am luat pe copil, nu se ocpua eu trebuie sa ma ocup, nu are rabdare in ultimul timp si tot timpul vine nervos, V-am scris un roman cu viata mea, mi-e rusine mai ales ca am studii de asistenta sociala si poate de aceea am si tolerat atatea si tot eu sunt cea rea si care fac rau.
va pup si va rog ajutati-ma daca puteti cu sfaturi.
oare are rost sa ma amegsc singura si sa cred intr-un viitor mai bun cand ai lui sunt tot timpul intre noi si dependenti de el??????????????????????:-SS :-SS :-SS :-SS :-SS :-SS :(( :(( :(( :(( :((
cristoiash
4 Dec 2008, 09:46
Mai, eu nu stiu daca sfatul meu e cel mai bun, dar iti spun ce as face eu in situatia asta.

M-as pune pe mine si pe copil pe primul loc (pericolul exercitat de stres asupra sarcinii e evident) si mi-as lua frumos catrafusele si m-as muta la ai mei. I-as spune sotului ca plec si poate sa ma cheme inapoi si voi veni cu copil cu tot atunci cind casa va fi goala. Ca eu nu pot sa continui in halul asta si chiar daca eu vreau sa ajut pe toata lumea, in momentul de fata sunt datoare fata de copil mai mult decit fata de el si familia lui.

Sa ma cheme inapoi atunci cind va fi gata sa isi puna "propria familie" pe primul loc sau cind va realiza care ii este "familia" in acest moment.

Si l-as lasa putin singur cu ei, sa nu mai vina la masa pusa si pat facut si camasi calcate, sa vada cam cum e sa se ocupe de toate si de familia lui in acelasi timp. Sa vada cum e in papucii tai.

Eu asta as face. Iti doresc multa bafta si o coloana vertebrala teapana, fiindca am vazut cazuri in care familia barbatului a incalecat total sotia si au facut-o cirpa de vase ani de zile - propria mea matusa a avut o viata plina de asa ceva pina au murit socrii ... si cum au avut grija mare de ei, au trait o viata lunga. Nu iti doresc o asemenea casnicie.>:D<
compact
4 Dec 2008, 10:10
si eu as proceda la fel. as pune copilul meu pe primul loc.

eny - ti-ai luat angajamentul de a sta langa el si copil, nu ti-ai luat angajamentul de a-i tine pe toti. In plus ai nevoie de suport, nu de stresul provocat de soacra.
gandeste-te ce iti doresti mai mult si incearca sa obtii lucrul respectiv.

noi iti dam niste sfaturi gandindu-ne ce am face noi in situatia asta, dar suntem diferite, avem conceptii diferite, avem alta viata. Da, eu as renunta la sot si m-as muta la parinti unde as putea sa stau linistita in perioada sarcinii, as folosi toti banii adunati la nunta pentru doctor si as cumpara copilului ce are nevoie, apoi as cauta diverse modalitati de a castiga bani pentru a intretine copilul fara sa plec de acasa: meditatii, croitorie, vanzari prin telefon, tehnoredactare, traduceri, baby-sitting...
AncutaElena
4 Dec 2008, 10:19
Eu daca as fi in situatia asta primul lucru care l-as face ar fi sa-mi fac bagajelul si as pleca la parinti.Atunci poate va realiza ca nu e de joaca situatia prin care treceti.Iti urez bafta>:D< [-o<
Floare_de_colt
4 Dec 2008, 10:22
Saracuta de tine!!! Chiar esti intr-o situatie foarte grea, nu stiu cum rezisti sincer, mi ales ca esti insarcinata. E greu de dat sfaturi in astfel de situatii..dupa cum s-a mai scris, si eu as pleca la parinti,nu trebuie sa ai tu grija de toti, sa te consumi si sa-ti mananci nervii cu ei. Tu vei avea un copil, care are nevoie de o mama sanatoasa si intreaga la minte. Parerea mea e ca ar trebui sa vorbesti cu mamam ta, sa-i explici situatia si sa te muti la ei.
MeMyself
4 Dec 2008, 10:55
Problema cea mai grava este ca sotul tau accepta sa fii calcata in picioare. Nu zic ca nu e greu si pentru el, dar totusi...Indiferent de numarul de persoane din casa, treburile trebuiesc impartite. Asa cum au zis si fetele, du-te la parintii tai pana se dezmeticeste sotul. Daca vei accepta in continuare situatia asta, nu se va schimba nimic. Lor le e bine asa. Nu dau bani, stau bine, de ce sa se schimbe? Tu esti cea care poate schimba ceva.
Iti doresc mult noroc si sanatate! Sa iei decizia cea mai buna!>:D<
ryanaro
4 Dec 2008, 10:59
mai, una e ca sunt dependenti de el si alta e ca el e dependent de ei. trebuie sa iei niste masuri drastice, pentru tine si bebele tau. nu trebuie sa ti fie rusine. eu zic sa te muti o perioada la ai tai- motivezi la toata lumea ca apartamentul de 2 camere e prea plin si ai nevoie sa fii si tu linistita.

in al doilea rand, imi pare rau ca spun asta, dar nu puteti lua copilul in plasament. in conditiile in care sunt 2 camere si atatia oameni, eu zic sa vorbiti cu asistenta sociala sa gaseasca o alta solutie. stiu ca e crud, dar deocamdata nu sunteti in pozitia sa l aveti la voi.

in al 3 lea rand, daca pleci la ai tai, trebuie sa fii pregatita pentru ambele situatii- daca el le gaseste alor lui un alt loc de stat (rude la tara etc) si vine, iti ofera scuze si totul e roz, dar si daca nu vine deloc dupa tine si divorteaza.

daca as fi in situatia ta, m am muta la ai mei (care precis ar intelege) si as astepta ca el sa faca primul pas. =((
cristoiash
4 Dec 2008, 11:27
Da, Rya are dreptate, trebuie sa fii pregatita pentru ambele posibilitati. Se poate ca el sa ii trimita pe ai lui oriunde ca sa te recupereze sau e posibil ca el sa ii puna pe ai lui pe primul loc si sa intenteze divort.

Eu tot m-as muta la ai mei, chiar daca as fi sigura de situatia nr. 2. Nu-mi trebuie barbat care sa ma puna pe mine si copil pe ultimul loc in ierarhia prioritatilor. Prefer sa traiesc singura si sa ma pun singura pe primul loc linga copil.
eny
4 Dec 2008, 11:29
Multumesc pt sfatruile voastre, ai mei stiu care este situatia deci ma inteleg si ma sprijina mai mult decat as fii crezut, si ei zic sa plec la ei , dar atunci casnicia mea se va destrama fiindca el mi-a zis ca trimite actele de divort dupa mine daca plec l ai mei.
O precizare vreau sa fac.Copilul care e la noi e din septembrie si atunci inca nu locuiam aici, iar apoi cand ne-am mutat nu am stiut ca el va trebi sa locuiasca cu fratelel lui si din cand in cand cu mama lui si sora lui.Zic din cand in cand ca ele stau cand la noi cand in alta parte, deci e haotic totul.
Am cautat solutii am vb eu personal cu surorile soacrami si s-a dus acolo 2 sapt si a venit inapoi, nu i-a placut. Am zis sa se duca atunci la bunica sotului mei, acolo nu vrea asa ca imi scoate ochii sotu;' ca am dat-o pe soacra mea si pe cumnata mea afara, la fiecare cearta cu asta incepe .
Asa ca acuma sta doar cumnatul meu care e asa de linistit si e foarte ok, nu am treaba cu el, el chiar din octombrie locuieste cu noi pana pe 1 februarie, apoi nu stiu ce va face, sincer ca dupa aceea treb sa pregatesc camera in caz ca raman aici pt bebe, si am zis ca incerc sa rabd pana pe 1 februarie asta a fost termenul dat de proprietar , sper ca se va schimba ceva, mai acord o sansa dar daca nici atunci nimik atunci nu voi avea nici o alta posibilitate numai sa merg acasa definitiv.
DGASPC-ul nu stie care e situatia acuma, de aceea am si zis ca nu pot ele sa ramana ca sa nu pierd copilul, ca atunci il distrug si pe el, si nu are saracul nici o vina.
Eu sper numai ca fetita mea sa fie sanatoasa.>:D< >:D< >:D< va pup
gabriela_rgh
4 Dec 2008, 11:34
Nu cred ca are dreptul sa te santajeze cu actele de divort......
Asta nu e ok, eu asi fi fost plecata de mult cred in situatia ta....Copilul e prioritatea acum si nu orgoliul lui de mascul.....
Eu cred ca va trebui sa aleaga ce e mai important pentru el....Pentru voi COPILUL vostru trebuie sa fie cel mai important.
ryanaro
4 Dec 2008, 12:23
si eu iti urez sa ai bebe sanatos si sa iei cea mai buna decizie pentru voi >:D<
Ballet
4 Dec 2008, 12:32
In primul rand as vrea sa te rog sa te interesezi daca indepliniti conditiile pt a putea primi o locuinta sociala sau Anl. Nu te doare mana sa aduni cateva hartoage, faci 2 dosare, le depui, unul pt sociale altul pt Anl, pt ca nu au legatura una cu alta. Stiu ca e orasul mic, nu se stie cand se mai construieste, dar macar ai o sansa. Plus ca se dau puncte si pt vechimea dosarului, asa ca....de ce nu?
In al doile rand, cred ca trebuie sa ai o discutie cu sotul tau, nu cred ca e o solutie sa-ti faci bagajele si sa pleci. Discutati calm si poate pana la urma veti ajunge amandoi la concluzia ca asa e cel mai bine pana se mai aseaza putin lucrurile...
Cat despre familia lui, iti dai seama ca nu-i poate lasa nici pe ei de izbeliste. Daca el e singurul lor sprijin ce sa faca cu ei? Sa-i arunce in strada? Totusi, ar trebui sa-i faca sa inteleaga ca tu ai nevoie de liniste si armonie in casa in momentele astea.
Cat despre partea financiara, nu inteleg ce cheltuieli ar putea avea ei daca nu au bani....Isi fac cumparaturi pe banii vostri? Nici unul din familia lui nu poate sa mai munceasca ceva sa aduca niste bani in casa?
Ai grija de tine, fii calma si nu te lasa!!! >:D<>:D<
Pupica
4 Dec 2008, 12:34
Eny, tu l-ai intrebat pe sotul tau cum vede el situatia cand o sa vina bebeul in cateva luni si tu vei alapta, vei fi obosita, nedormita, stresata...ai discutat serios cu el? Are vreo solutie sau si atunci veti sta toti 7-8 sau cati sunteti intr-un apartament cu doua camere si cu venituri sub minimul pe economie? Familia lui...va ramane familia lui...dar odata ce copilul va veni pe lume, va avea mult mai multe responsabilitati. Este constient de chestia asa...si mai ales, vrea sa isi asume responsabilitatea cresterii copilului...intr-un mod decent?
GabrielaS
4 Dec 2008, 13:07
Ca masura de urgenta pleaca din casa aia, care daca tot e o locuinta inchiriata nu e neaparat casa ta si poti gasi si alta de inchiriat unde sa nu mai permiti instalarea altora. Daca singura nu te poti intretine in chirie pe moment e cel mai bine sa pleci la parintii tai unde vei avea si sprijin si sustinere si liniste, iar cand se naste bebele si va trece ceva timp iti vei putea relua serviciul sau cauta chiar unul mai bun si sunt sigura ca parintii tai te vor ajuta cu cresterea fetitei tale.

Referitor la sotul tau, i-ar prinde bine sa vada cum e fara tine, cand nimeni nu face nimic pentru el si familia lui si s-ar trezi brusc cat de mult se foloseau de tine. Pe de alta parte daca sotul tau te ameninta cu divortul daca pleci inseamna ca ori e copil ori...:-& Adica cum daca tu faci ceva ce lui nu-i convine te ameninta, dar daca el face multe ce tie nu iti convin atunci n-ai decat sa rabzi. Daca si tu spui ca daca nu se scapa de anexe din casa bagi tu divortul ce ti-ar spune? Daca data viitoare iti spune ca daca mai plange bebele noaptea el baga divort? sau daca nu ii calci camasa el te lasa? Adica unde tragi linia pentru ce fapta e permis sa te ameninte cu divortul si pentru care nu? Si daca ameninti si tu la ce ajungeti?
Iti mai spun ceva: chiar vrei sa traiesti o viata ca daca lui i se nazare sa nu-i convina ceva divorteaza?

Cum ziceau si fetele, ori se trezeste si va vedea ca nu poate trai fara tine si veti fi o familie, ori te trezesti tu ca te iubeste doar pentru ca ii e mai comod cu tine decat fara. Oricare ar fi mai bine stii un lucru si iti faci viata pentru ca tot asteptand vei trai mereu asteptand ceva mai bun. Si acum poate sunt rea sau prea radicala, dar tu ce faci sa-ti fie tie mai bine? faptul ca inghiti si rabzi nu te ajuta cu minic decat le arata celor din jurul tau ca te pot folosi si mai tare. Eu te cred ca iti iubesti sotul, dar pe tine si bebele ce vine te iubesti? Te iubesti suficient cat sa faci ceva sa iti fie mai bine? Apoi vei vedea daca al tau sot va iubeste suficient cat sa faca si el sa va fie bine sau pur si simplu se iubeste mai mult pe el.

Stiu si eu un cuplu in situatie asemanatoare. Parintii ei sprijina tinerii si fetita lor, iar parintii lui le cheltuie si ia si ultimul ban. Nu stau impreuna, dar si asa e suficient de greu. Dupa ani de zile de convietuire in care situatia nu s-a schimbat pentru ca ea tot spera ca el va intelege si se va schimba acum stau cam asa. El plateste ratele mamei, o plateste cand sta cu fetita lor(adica nepoata), ii plateste tot ce vrea. Cu ea(sotia) nu se mai inteleg deloc, trec zile si nu se vad nu vorbesc, el prefera sa stea pe la terase decat sa stea acasa cu familia. Ea strica toti banii pe care ii prinde pe fetita pentru ca altfel ii duce el la mama lui. Ea se neglijeaza, apartamentul (cumparat pt ei de parintii fetei) cade peste ei ca in 10 ani nu au zugravit sau pus o faianta, au 2 credite facute pentru renovatul casei, bani care s-au dus pe mama lui si pe jucarii la fetita. Se pregatesc sa faca credit cu ipoteca pe apartament pentru ca sa acopere celelalte credite. Fetita lor este obeza, mereu bolnava, cu probleme de comportament si are jucarii de nu poti intra in casa dar nu se stie juca cu nimic. Familia sotiei trece mereu prin ciclul, o ajutam sa iasa din asta, o sprijinim, ii oferim ceva mai bun, am convins-o, il va parasi, iar s-a razgandit, iar au ajuns la mama lui banii primiti ca ajutor, iar e ca inainte, mai bine nu ne mai bagam, nu ne putem ramba da nu ne bagam, vrem sa o ajutam, o sprijinim ci tot asa.

Pe langa cei doi tineri care se macina, care au uitat de ce traiesc, este un copil care sufera, care va avea probleme de comportament o viata, un copil inteligent dar care nu este educat, este o familie(parintii si fratii ei) care sufera pentru suferinta ei, care ar face orice sa o ajute, care nu au abandonat-o de peste 10 ani, dar care nu stiu cat mai rezista, si este mama si fratele lui care traiesc si huzuresc bine multam, n-au lucrat o viata si au dus-o bine, n-au nici un deranj in viata.

Asa vazut de afara cred ca si tie iti vine sa intri cu tancul in relatia asta sa-i scuturi pe toti sa le spun ca nu fac bine, DAR orice am face noi din exterior doar ea, tanara sotie poate sa puna punct situatiei sa-si ia fata si sa isi refaca viata. Eu il cunosc si pe el si stiu ca ar zbura dupa ea pe moment si cand s-ar impaca si reface realtia tot la fel l-ar manipula mama lui. Si totusi ea nu are curajul de 10 ani sa faca pasul, se hotareste sa il lase de 3 ori pe zi si tot la fel se razgandeste si toti sufera in jurul ei si nu pot face nimic, iar cei care se folosesc de ea traiesc bine. Nu e pacat?
cristoiash
21 Dec 2008, 12:30
Eny, Mihaela, cum mai sunteti?
stefania_a
21 Dec 2008, 14:25
parerea mea este k nu procedezi corect. incerci sa te legi de orice k sa nu pleci de lanaga el. daca stai pana pe 1 febr si nici atunci nu va fi oridne in familia ta? nu faci decat sa pierzi niste timp, cand de fapt ai putea sa pleci la ai tai si sa ai parte de liniste. nu e corect k te santajeaza cu divortul. spuneai k el e plecat de dim pana seara la munca, deci nu stie prin ce treci tu ziua, stand cu cumnata, soacra si cumnatul. fa-ti bagajele si lasa-l pe el savada cum e sa fie in locul tau. parerea mea e k daca nu iti faci curaj sa pleci, nicioatat nu o sa invete sa te aprecieze si sa te puna pe tine si bebe pe primul loc. o sa fii nevoitasa accepti in continuare situatia asta. intelege>? tu nu te-ai casatorit cu intrega afamile, ci cu el. deci trebuie sa-l faci sa inteleaga lucrul asta. si singura solutie e sa pleci un timp. k sa inteleaga unde greseste.:( :(
mihaela_mihaela
6 Jan 2009, 14:12
Buna fetelor

Am revenit dar nu cu vesti prea bune, dar inainte sa va povestesc vreau sa va urez un an nou plin de impliniri pe toate planurile si multa, multa dragoste.

Nu am mai scris fiindca am fost destul de ocupata dar si suparata, problemele mele nu au luat sfarsit, chiar s-au aprofundat, daca pot sa spun asa.
Actele de divort nu am reusit sa le depunem din lipsa de timp, ba a mea ba a lui si uite ca au venit si sarbatorile si nu am mai putut sa le depunem
Sarbatorile le-am petrecut impreuna, pana in seara revelionului cand am aflat ca sunt insarcinata, am fost veseli dar si usor tristi avand in vedere certurile si reprosurile din ultima perioada.
Am discutat si eu i-am propus sa mai incercam, sa vedem unde s-a gresit, sa vedem daca mai are vreo sansa relatia asta dar el o tine pe a lui si nu renunta la ideea de a divorta si de a locui fara acte. ii este teama ca o sa ii cer jumate din apartament, chiar s-a gandit sa il treaca (apartamentul) pe numele cumnatei
El nu este sigur daca isi doreste acest copil, eu una il doresc si cu el sau fara el ca sot tot il fac, fiindca imi doresc un copil de mult timp, cat am fost in relatii bune am tot incercat dar nu a vrut sa vina bebele
M-am gandit si la copil, cum o sa cresca fara tata, dar si cum sa creasca intr-o casa in care parinti se certa toata ziua.am vorbit cu parinti mei si eu au spus ca imi vor oferi tot sprijinul de care voi avea nevoie si ca ma vor ajuta cu tot ce tine de ei, (mama nu mai lucraza si a de multa vreme ma tot intreba cand fac un bebe ca acum are timpul necesar sa stea cu el)

Cam asta este povestea mea in mare, sunt multe de povestit dar nu vreau sa imi mai aduc aminte de ele fiindca ma enervez si nu ii face bine bebelui

Va multuesc ca a-ti fost alaturi de mine, ca ma-ti sprijinit si ma-ti indrumat prin sfaturile voastre
Un an plin de fericire si de bebei frumosi si sanatosi>:D< >:D< >:D<
Copyright Miresici.ro © 2014
Powered by SEFArchive (Version: 0.0.2)